vineri, 9 decembrie 2011

18 luni!

Cu cat creste Mark scade timpul liber sau timpul pentru scris.. Nu vreau sa renunt la blog, dar e si mai greu sa gasesc timp sa scriu despre bebe, despre ce mai face sau ce mai zice..

Sunt multe adunate si acum e greu sa-mi aduc aminte..
Pe scurt.. isi aduce hainele sa-l imbrac cand iesim afara.. papucii inca nu :) Ar putea iesi in sosete daca ar fi dupa el. Dar imi aduce mie papucii si ma incalta.. nu se potrivesc mereu:))
Se spala pe dinti de fiecare data cand mergem in baie.. Si daca nu pun pasta pe periuta nu e bine :) Cand ii spal fundul mereu se aprovizioneaza cu ceva din baie si il las, pentru ca il tine ocupat si-i pot pune scutecul. Nu face la olita si cred ca mai incercam si direct pe wc. Ne aduce flori (de plastic) sa le mirosim si rade pana nu mai poate daca (ne facem ca) stranutam dupa ce le-am mirosit :)) Ne trage de mana unde vrea.. daca vrea ceva si nu ajunge.. Il pot lasa la chiuveta toata ziua sa se joace cu apa.. sa toarne dintr-un vas intr-altu sau sa amestece cu o lingura.. La fel si cu orezul.. il poate transfera dintr-un vas in altul jumate de ora.. Oricum, toate activititile se intampla numai daca sunt langa el.. 
Vaca face "maa" si oaia un fel de "baa". Ne-am gandit ca poate nu stie sa-l spuna pe U, dar stie.. ca in "uau" suna foarte clar :))) Cand vede luminite (si vede o gramada in perioada asta) mereu zice "uau-uau" si e foarte fascinat de ele.. Acasa butoneaza instalatia de la brad de cateva ori pe zi.. sau lampa de citit. Bradul este doar pe jumate impodobit.. jumatatea de sus.. (Am facut brad "asa repede" ca era o oferta buna la Ikea:) si ca plecam inainte de Craciun si am vrut sa simtim miros de brad in casa).
Cadou pentru ziua lui - primii lui pantofiori Adidas :)
Cam atat pentru moment!

luni, 21 noiembrie 2011

Cu cine seamana Mark?

Asta e intrebarea.. Noi zicem ca seamana cu el, pentru ca luam trasaturile pe bucati si zicem ca sprancenele sunt la fel ca ale mele, forma ochilor o combinatie intre noi, culoarea ca a lui Rudi, nasul ca al meu, buza de sus seamana cu a lui Rudi, cea de jos cu a mea.. si gropita din barbie? Nu stim.. Lumea zice ca m-am uitat dupa un barbat cand eram gravida si ca ala avea gropita si de asta are si Mark :))))

Toata lumea imi zice ca Mark seamana cu Rudi.. si apoi isi cam cer scuze :))) De ce? Si mie imi place de Rudi, deci e ok ca seamana asta mic cu el, nu? Se tot zice ca baietii seamana cu mamele.. si fetitele cu tatii. Asta inseamna ca tre sa fac o fata care sa semene cu mine? Hmm.. mai vedem..

Ce puneti sub brad?

In lumea mamicilor, Laura Frunza este un nume :) Este creativa si de mare ajutor pentru mamicile incepatoare.. cel putin asa consider eu. Acum organizeaza un concurs pentru sarbatorile de iarna.. Detalii aici:
http://laurafrunza.com/2011/11/21/voi-ce-puneti-sub-brad-concurs-de-craciun/


miercuri, 16 noiembrie 2011

Raport la 17 luni

Am ramas in urma cu stirile.. Saptamana trecuta am fost la medic pentru un vaccin si am aflat cate kg are si cati cm:) Deci, la 17 luni si 2 zile avea11,320 g si 85 cm. Maine mergem iara, sa vedem daca-l mai cantareste :) Vaccinul nu l-am facut pentru ca era inca putin racit, dar sper ca maine sa fie in regula.. N-a mai tusit, nasu n-a mai curs.. semne bune, nu?
Si eu sunt ok, mai tusesc cateodata si cand ies afara curge si nasu :)

Facem lista pentru Mos Craciun si e greu ca n-avem inspiratie.. Asteptam sugestii pentru cadouri pentru copii intre 9 luni si 21 de luni, fetite si baieti :)


duminică, 6 noiembrie 2011

Aproape 17 luni...

Greu mai reusesc sa-mi fac timp pentru scris.. m-am apucat de cateva ori ca de multe alte ori.. scriu 2-3 randuri si-apoi trebuie sa ma opresc. Stie toata lumea de ce.. sau banuie :)
Ce e nou?
Ne apropiem de 17 luni.. Nu l-am mai cantarit, dar are in jur de 11.. nici cm nu prea stiu.. incape in haine de 18 luni, deci e in grafice..
Saptamana trecuta am avut o noapte grea pentru ca bebe a vomat tot.. Chiar ma gandeam care sunt cele mai stresante situatii pentru mine.. Si febra si voma sunt pe acelasi nivel. Si desi am mai trecut prin asa ceva, tot nu ma simt pregatita sa fac fata. In situatiile de genu e important sa stii ce sa faci in acele momente pentru ca de asta depinde evolutia lui, daca mai da afara, daca se poate odihni cat de cat.. si tu pe langa el :)
Tot am zis ca o sa-mi fac o pagina cu ce e de facut in situatiile astea grele.. si cu atat am ramas :(
So.. In niciun caz nu se da apa sau ceva de mancare pentru ca se poate reincepe show-ul.. O solutie la indemana e sa prepari 2 linguri de miere (sau zahar) cu un sfert de lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un litru de apa.. dar in inghituri mici: 1-2 lingurite la 5 minute distanta. O sa revin pe tema asta alta data.
Bifam zilele astea si o tuse.. nu stiu de unde a aparut.. dar maine vedem cu tanti doctor cum putem s-o trimitem de la noi.. Si eu am avut niste simptome - m-a durut gatul si nasul parca a fost  putin infundat. M-am tratat cu ceai de soc si miere (o minune pentru durere de gat) si citrice, umidificator si parca a cam trecut.. Vedem maine dimineata:)
Pentru bebe am pregatit  ridiche neagra cu miere (ridichea se scobeste si in scobitura de marimea unei nuci se pune o lingura de miere si se lasa la loc caldut vreo ora.. o lingurita din zeama se poate da dupa masa si-apoi nu se mai beau lichide macar jumate de ora). Alte remedii naturiste stiti? Am citit cateva despre durerea de gat aici si aici, dar nu am aplicat decat ceaiul de soc..
Altfel totul e cam la fel si totul e nou.. adica asa pare pentru noi, care vedem zilnic omuletul asta mic care face tot mai multe chestii, scoate sunete noi..
Nici in seara asta nu pot sa ma intind la scris.. ca dimineata ne trezim sa mergem la medic.. Dar imi tot zic ca ar trebui sa fac tot posibilul sa scriu oricat de putin, despre orice.. important e sa scriu :)

duminică, 16 octombrie 2011

1 an..

Atat a trecut de cand stam la casa noastra.. Acum pare c-a trecut repede.. C-a venit iara toamna.. si e tot insorit ca si anul trecut pe vremea asta, cand ne mutam aici. Daca anul trecut era casa goala, acum e plina deja.. tot nu e gata, dar e muuult mai aproape de "acasa". Si-apoi acasa e unde esti cu cei dragi, nu?
De multe ori m-am gandit la ce-mi place aici, sa fac un fel de comparatie cu fostele "acasa".. dar oare ce rost are? Am scris de multe ori ca-mi plac trotuarele de aici si ca le apreciez mai tare dupa fiecare vizita in tara :)) Ca sunt parcuri multe aproape de noi, ca e piata cu de toate aproape de casa, ca e la indemana aproape orice iti doresti.. Am ales sa stam aici si s-a dovedit a fi o alegere buna.

Ce s-a mai intamplat cu subiectul blogului? Am facut o mica lista cu ce spune.. am tot zis ca nu vorbeste, dar scoate multe sunete in ultima perioada.. si unele suna cam asa: "mama", "tata", "papa", "baba", "apa", "hinta", "ata (asta)", "ici" + altele care nu stiu ce inseamna.. Ca-l apuca uneori sa povesteasca sau sa ceara ceva si zice de toate, numa sa primeasca. Azi vorbeam despre ceva.. si a iesit un sunet din gura lui care suna ca si cuvantul "probabil" :))) Si care bineinteles ca s-a potrivit foarte bine cu subiectul. Iar cand vede un caine zice cu o voce groasa "vau-vau" ca asa face pe ungureste.
Danseaza tot mai mult.. ii place piesa din reclama cu Romania.. si de la Lidl :)) Daca aude pe cineva aplaudand aplauda si el. S-a intamplat sa faca cu mana cuiva in semn de "pa" fara sa-i mai zic eu..
Cand ne spalam pe dinti sta pe scaunel si scuipa si el in chiuveta. Inca nu iese scuipat, dar sunetul e bun.. Ne imita in multe situatii deja.. si mi-e ciuda ca nu-mi amintesc de toate cand ma pun sa scriu..
Cand punem rufe la spalat ma ajuta si el.. e greu ca nu stie culorile si daca ar fi dupa el as spala albe cu negre si cu rosii :) Dupa, mergem sa le punem la uscat.. iara am ajutor.. si de multe ori am gasit haine umede duse prin casa prin tot feluri de locuri.. :)) Dar primesc cu placere orice fel de ajutor.
Sunt multe situatii care merita povestite, insa atunci cand se intampla nu le pot scrie.. si mai tarziu nu prea mi le mai amintesc.. sunt prea multe.
Va urma :)


luni, 10 octombrie 2011

16 luni!

De obicei reuseam sa scriu chiar in ziua aniversarii, dar de data asta nu mi-a iesit.. Mark are deja 1 an, 4 luni si 2 zile!!! Cu ocazia zilei lui l-am tuns, ca nu se mai putea.. era greu si la spalat, ca era multa spuma de clatit :) si era si cald pentru el.. 
De data asta a plans, n-a vrut sa stea deloc la tuns.. Initial am vrut sa-i scurtam parul un pic in fata, dar pentru ca se misca mult nu prea a reusit sa-l tunda cu foarfecele si-atunci a bagat masina si asta a iesit. In 2 luni creste la loc.. 
A durat un pic sa ne obisnuim cu el, dar e tot Mark.. 

E inca racit, dar semnele arata ca o sa se faca bine.. nu mai tuseste, mai are niste muci. 
Am facut planul de bataie pentru t>?oamna asta.. si astept sa se faca bine complet, ca sa stimulam imunitatea asta si sa ne intarim pentru iarna.. Am insistat pe fructe si legume de culoare verde (broccoli, mazare, fasole verde, dovlecei, praz, avocado, salata verde, kiwi, struguri, mere) si de culoare galbena si portocalie (morcov, dovleac, porumb, ardei, clementine, portocale, mere, pere, caise confiate). Mai sunt si altele, dar astea le iau sa le prepar ca-i plac lui Mark. Nicio masa de dimineata nu se poate fara cereale integrale. De obicei pun in 2 boluri - din unul mananca el singur cu mana, alege fulgii de porumb sau de orez.. si-apoi completam cu cerealele amestecate cu lapte.
La capitolul ceai nu am stat niciodata foarte bine, dar inca incerc.. acum e ceaiul de macese pe lista, ca ajuta in caz de raceala. Il bea si nu prea. Catina nu am gasit aici, dar mai caut.

Pentru ca am auzit de la Rebe ca in Romania se fac analize la copii la implinirea varstei de 1 an si ca majoritatea ies cu lipsa fier.. (in special cei alaptati) am luat si sfecla rosie si-i place mult. Dar nu pot nici din asta sa-i dau prea mult, ca are nitrati si iar nu e bine. Hmm.. pe tema asta ar trebui sa scriu multe, mai ales ca in ultimele 2-3 luni am descoperit cateva bloguri care mi-au cam dat peste cap cunostintele si ideile despre alimentatia copilului mic. Dar este vreme pentru toate. Scriu mai greu, dar pana la urma scriu :)

joi, 6 octombrie 2011

1 an si aproape 4 luni..

Au trecut din nou cateva zile.. cam multe.. de cand n-am mai scris. Motivele sunt mai multe.. nu am fost acasa.. am tot umblat si-apoi bebe a fost un pic racit.

Ce s-a mai intamplat intre timp? Pai.. asa de multe ca nu prea mai stiu ce sa scriu si in ce ordine. Tot zic ca scriu si postez mai tarziu, dar nu apuc.. si uit. Am pus poze multe in luna septembrie, pozele zic mai multe decat cuvintele mele, nu? :)))

E important ca se dezvolta bine, ca "vorbeste" pe limba lui mult.. si parca in fiecare zi scoate alte sunete. Cum am mai zis.. daca vrei poti sa intelegi multe cuvinte.. Ii zicem cum fac anumite animale si parca zice si el. Nu suna clar, dar aduce cu sunetul pe care l-am facut noi.. Asta se intampla la gaina, caine si pisica.. la rata, gasca, capra sau vaca n-a prea reactionat. Mai repetam :)
Acum umbla pe varfuri.. are echilibru tot mai bun, se catara fara frica peste tot.. Prinde cu degetele tot mai bine.. si azi a nimerit gura cu lingurita.. deci, face tot mai putin dezastru cand mananca.
Lucram la capitolul olita.. dar nu insistam foarte tare. Suntem de parere ca pana nu constientizeaza ce se intampla cand se intampla pisu si caca n-are rost sa ne agitam foarte tare. Speram sa nu gresim..

La capitolul mancare.. ii plac strugurii foarte tare (cei roz) si a mancat zilnic in ultima perioada. I-am dat sa guste cartof prajit si nu i-a placut :) si sper sa-si pastreze obiceiul. Este foarte interesat de tot ce mancam si bem noi, deci tre sa fim foarte atenti. Aproape ca a reusit sa deschida o sticla de suc (hmm.. mai bem si noi din cand in cand) si apoi incerca sa scurga sticla sa guste si el continutul :)
Si tot la capitolul asta.. acum se murdareste mult mai mult decat atunci cand am inceput diversificarea.. il schimb dupa fiecare masa. Dar am descoperit o solutie foarte buna pentru pete.. Alaptez in continuare.. el nu da niciun semn ca ar vrea sa renunte. Am multe momente cand sunt obosita tare, dar sa renunt inca nu m-am gandit. Tot sper ca o sa fie ceva care sa vina din partea amandurora in acelasi timp :)
De ceva timp a redescoperit jucariile.. si se joaca asa cum ar trebui. Pana acum le folosea doar pe jumatate, ca sa zic asa.. acum apasa toate butoanele sau trage de clapete.. pune cuburile unele peste altele etc. Acum cautam si alte jucarii pentru el.

Ziceam ca a fost putin racit.. inainte a avut un episod cu rosu in gat si cu febra. Pfuu ce nu-mi place cand are febra. Dar a trecut si asta. Si-a venit raceala.. adica niste muci care trebuiau scosi.. Saracu de el incepea sa planga numa cand ma vedea cu sprayul cu apa marina.. :( Dar azi deja era mai bine.. doarme ok, mananca bine.. acusa trece si asta.

Ar mai fi de zis.. dar as avea si altceva de facut.. si sa dorm :)

luni, 26 septembrie 2011

Of of of..

De ce nu se vorbesc toti doctorii intre ei, la o conferinta sau la o cafea si sa se puna de acord cu anumite chestii?
Cum ar fi alaptatul?
Saptamana trecuta a avut Mark febra si l-am suspectat de rosu in gat pentru ca n-a prea mancat, vroia numai in brate la mine.. si cred ca si eu am contribuit la starea lui cand i-am dat sa bea apa, pe care o credeam la temperatura camerei :( Asa, si daca a avut febra am scazut-o un pic, ca sa fie mai confortabil pentru el (si pentru mine) si cand se putea am mers la doctor.

Am avut "noroc" sa fie plecata doctorita in concediu si astfel am ajuns la colega care ii tinea locul.. Daca nu era musai nu ma duceam. De ce? Ca era o femeie care nu arata a doctor si se pare nici nu se prea comporta ca un doctor. Hai sa lasam aspectul (unghii neingrijite, date cu oja - ca sa acopere murdaria.. sau poate a decojit nuci si de asta erau asa de negre unghiile, parul in toate partile si un halat pus pe ea, ca sa para doctor) si sa comentez doar despre calitatile aratate de medic.
Pentru ca nu era prima data cand eram la un control stiam ce urmeaza.. cel putin, credeam ca stiu. Ajungi la medic, ii spui ce simptome are, povestesti despre febra, despre scaun, despre ce a mancat (daca a mancat) si astepti controlul. L-am dezbracat ca sa-l poata asculta, a zis ca nu e nevoie; i-a pus stetoscopul de 2 ori pe piept si de 2 ori pe spate (la celalalt medic ascultarea asta se face altfel - il asculta cel putin 2 minute (de cel putin 9-10 ori muta stetoscopul).. i-a verificat fontanela si apoi s-a uitat in gat, dar fara sa-l menajeze sau sa-i vorbeasca si sa-l linisteasca. Diagnostic "rosu in gat" si inca ceva.. (a ramas scris pe reteta).
A urmat tratamentul.. ii dai siropu asta de 3 ori pe zi si picaturile astea amestecate in ceai.. "Ce ceai?" Ceai de copii.. "Care e ceaiul de copii?" Orice ceai. "Adica de menta, de musetel, de fenicul, de care?" Mi-a zis ceva firma.. si i-am zis ca eu nu-i dau ceai la copil, numa' apa si lapte. Si cand am zis lapte.. Parca a inteles ca ii dau otrava.. "Inca suge?" si cu o mutra de dezaprobare. OF! Dar ce are daca il alaptez? Are 15 luni jumate, e asa de mare? Si-atunci de ce alti medici si pana si Organizatia Mondiala de Sanatate recomanda sa alaptezi pana la 2 ani? OF!
De asta sunt suparata pe medicii romani. Bineinteles ca nu generalizez, insa generatia care acum se apropie de pensie este super invechita si cu idei care nu se prea potrivesc cu timpurile in care traim.
Despre felul in care se recomanda inceperea diversificarii nu mai comentez acum, ca sunt destul de amarata de felul in care este tratat alaptatul..

luni, 12 septembrie 2011

Tot despre Mark :)

Am uitat sa scriu ceva foarte important si sigur o sa uit sa-i zic cand o sa fie mare.. E curajos! Se poate sa fie mai adevarat faptul ca nu e constient de pericol, nu s-a intamplat inca nimic care sa-l sperie.. dar, fata de alti copii noua ni s-a parut curajos :)
Pana cum ne-a dovedit asta cand se apropie de catei si vrea sa puna mana pe ei.. si cateii sunt de toate taliile:)) Cand vrea sa prinda furnicile de pe jos sau alt gandac aparut in calea lui.. Cand urca scarile sau le coboara.. cand se da pe topogan, cand se urca pe scaune.. Ne e frica noua mai tare si nu-l lasam sa faca lucrurile pe care ar vrea si cred ca ar si putea :)

joi, 8 septembrie 2011

Mark implineste astazi 15 luni!

Bebele nostru creste in fiecare zi si cu fiecare zi care trece nu prea mai e bebe. Cine are copil (sau macar in preajma lui) stie ca "incredibil" e putin spus cand vine vorba de trecerea timpului, de cat de repede creste. Daca mai ieri ii masuram picioarele si erau cat degetul meu aratator, acum sunt aproape cat palma mea..
In ultima luna am avut perioade mai grele pentru ca au crescut niste dinti si masele.. dar, a trecut. In ultimele 2 saptamani a facut chestii noi.. se catara pe scaune, vorbeste mult (pe limba lui) si sigur ne intelege. Spune "ma-ma" si "ta-ta" si "ba-ba" si "a-va" si "a-ta" si o data a spus si "taci" :)))) Incepe sa fie constient ca daca plange (si stim noi ce fel de plans e ala - plans fara lacrimi) ne atrage atentia. Ridica mainile in aer sa-l luam in brate.. ridica mana si bate palma. Mai avem de lucru la datul de "noroc", asa cum dau barbatii. Face cu mana cand plecam, dar numai cand are el chef :)
O perioada n-a vrut sa manance mai nimic si sigur a slabit.. acum si-a revenit si mananca el singur de multe ori.. Inainte, cand ii dadeam peste pasat si amestecat cu legume il manca.. acum, daca simte o bucata o scuipa afara. Eh, mai incercam si alte soiuri de peste si alte metode de preparat.
Mancaruri preferate nu pot spune daca are, ca daca e sa manance, mananca tot, daca nu.. nimic. Pastele le mananca in orice sos.. branza la fel.. fructele ii plac sigur.. si cel mai mult i-a placut zmeura.. Astazi am gasit capsuni si le probam pentru prima data in viata lui.
Am fost si cu bicicleta.. si i-a placut. Ne era teama ca n-o sa-i placa pentru ca are casca in cap.. dar cand l-am pus in scaunel, a uitat de casca :)) Uite si dovada.

Ii place sa se dea in hinta.. asta stim de la 8 sau 9 luni, cand l-am dat prima data :) Sa se joace in nisip (cu jucariile altora), sa-i ajute pe altii la treaba..
si sa mearga prin frunze uscate..


luni, 5 septembrie 2011

Faza zilei..

Desi s-a intamplat acum cateva zile, nu pot trece cu vederea ce face copilul nostru noaptea, inainte de culcare :)))
Au venit in vizita matusa si unchiul lui.. si pana s-au dus la masina sa mai aduca din bagaje.. pispirelul s-a strecurat pe usa.. si-a inspectat coridorul in scutec :)

luni, 29 august 2011

Metode specifice de stimulare a bebelusului de la nastere la 6 luni - Atingerea

Atingerea - exista alta modalitate de a-ti arata dragostea? Doar prin contact fizic apropiat ii arati iubirea si se recomanda sa-l tii in brate cat mai mult. Orice imbratisare e menita sa-i dea celui mic senzatii noi si totodata sentimentul ca este in siguranta. Alte momente cand se poate stimula simtul tactil sunt la baita, la masaj sau la schimbarea scutecului.
Orice atingere cu buzele pe pielea bebelusului provoaca placere de ambele parti. Sau mici gadilaturi pe burtica, pe picioare si talpi.. Fiecare parinte descopera ce-i place celui mic si continua sa-i faca pe plac :)
O alta metoda pentru a-l face receptiv la atingeri este sa pui in contact cu pielea lui diferite materiale - panza de in / bumbac, matase, blana ecologica, catifea. Cand e mai mare poate fi pus pe jos sa simta podeaua de lemn, linoleum, covorul etc.
Jucariile sunt si ele interesante.. orice jucarie moale de plus, cuburi din materiale textile sau de lemn.. Sau cine stie sa coase putin isi poate scoate copilul din anonimat cu colectia de body-uri cu aplicatii..
Un elefant decupat de pe un material cu imprimeu dragutz si aplicat pe body bebelusului..
O bufnita din fetru aplicata pe partea din fata a body-ului ii va trezi interesul..
Sau doar niste litere din fetru aplicate pe tricou..
Sau doar niste embleme cumparate de la mercerie si aplicate cu fierul de calcat.. :)

Metode specifice de stimulare a bebelusului de la nastere la 6 luni - Auzul

Auzul bebelusului e dezvoltat inca din burtica.. si prefera vocea umana oricarui alt sunet. Prin auz nou nascutii invata limbajul, de aceea e important sa le vorbim cat mai mult. N-ar trebui sa fim surprinsi daca un bebe de o luna raspunde unui sunet prin gangurit, plans sau se linisteste.
Vocea umana e cel mai important sunet din viata fiecarui copil. De fiecare data cand poti vorbeste-i sau canta-i. E ciudat la inceput, dar te obisnuiesti :)
Orice sunet scoate cel mic, imita-l. Asa il incurajezi sa mai faca acel sunet inca o data.. Poti imita si alte sunete pe care le aude copilul in mod regulat - cum face pisica, o pasare, un catel, o masina, un clopot etc.

O zornaitoare sau orice jucarie care face un sunet e instrumentul ideal pentru parinti. Sa aveti grija sa nu fie enervante sau prea tari. Un exercitiu bun e sa folosesti jucaria galagioasa in preajma bebelusului, sa-i urmaresti reactiile si apoi sa o muti de la o ureche la alta.. mai aproape de bebe, mai departe.. in spatele lui si tot asa, ca sa-si miste capul dupa sunet.

Cutii muzicale, muzica pentru copii si nu numai.. Parintii trebuie doar sa descopere ce gen de muzica ii place celui mic..

sâmbătă, 27 august 2011

Metode specifice de stimulare a bebelusului de la nastere la 6 luni - Vederea

Vederea copilului evolueaza rapid in primele 6 luni de viata. Daca la nastere vederea este in ceata, dupa prima luna vede deja fetele oamenilor. Invatarea si intelectul se dezvolta prin contact vizual. Incet-incet isi dezvolta si abilitatea de a urmari obiectele miscatoare cu ochii. Dupa prima luna invata sa se concentreze pe un obiect aflat la 22-25 cm si-l poate urmari cu ochii. Si cu fiecare luna care trece, aceasta abilitate se dezvolta tot mai mult. Pana la 6 luni majoritatea copiilor se pot concentra pe obiecte aflate la orice distanta. Si vor urmari cu privirea orice obiect care le atrage atentia.

Cum il poti ajuta sa-si dezvolte aceasta abilitate?
Prin alegerea de culori vii (rosu in special) si contraste puternice (cum ar fi alb si negru) pentru camera lui, pentru jucarii sau hainute.
Caruselul cu jucarii colorate montat deasupra patutului.. dar nu mai departe de 30 cm. Atentie la montare, sa verificati daca se vede bine din perspectiva bebelusului, pentru ca unii copii prefera sa se uite intr-o parte, nu sus.
Fete desenate pe hartie, forme geometrice sau orice alte forme credeti ca sunt interesante pentru copil, trebuie aratate ca sa nu se plictiseasca.
Oglinda - mare parte din bebelusi adora sa se vada in oglinda.
Cartile cu desene clare, viu colorate, fara prea multe detalii sunt practice si la indemana pentru fiecare parinte. Folositi-le cu incredere!
Oamenii, mai exact fetele oamenilor ii fac mare placere celui mic.. De aceea e indicat sa petreci cat mai mult timp in apropierea lui, sa te poate observa. E valabil pentru toti membrii familiei.
Jucarii - orice jucarie care are o fata, cu ochi mari e foarte buna pentru bebelusii pana la 6 luni :) Si apoi cautati jucarii care se misca..

Din cand in cand puneti copilul in patut cu ochii spre alta parte, ca sa aiba mereu ceva de descoperit.. E important sa fie cate un obiect introdus in raza vizuala, sa se evite suprastimularea.
Parintii ar trebui sa arate copilului si mediul extern. Orice plimbare pe afara, printre blocuri, pe la magazin sau prin parc ofera multe de vazut celui mic.

miercuri, 24 august 2011

Cum stimulam copilul mic?

Toti copii vor sa invete.. asa se nasc. Si depinde de noi, ca parinti sa le aratam tot ce e pe lume, de cand sunt mici-mici.. E important sa invete despre toate de cand se nasc, atunci se dezvolta creierul lor, atunci se creeaza legaturile importante pentru mai tarziu.. Deci toata experienta adunata il va ajuta cand va fi mare, deci nimic nu se face degeaba. Daca-i arati niste poze colorate, ii pui muzica sau ii dai sa simta diferite texturi, poti ajuta la cresterea conexiunilor din creierul lui cu pana 25%. Curiozitatea ii va creste, dar la fel si atentia si concentrarea. Si in plus are alaturi mereu pe mama, ceea ce e esential in prima perioada a vietii. Majoritatea mamicilor sunt obosite si atente la copil doar sa fie schimbat, hranit si odihnit.. si uita sa se mai joace cu el.. Joaca e cea mai buna cale de a invata.

Jocul care stimuleaza are nevoie de poze cu animale, fructe, obiecte din jurul lui (minge, cana, masina, tablou etc.), poze cu familia sau persoane care intra in contact cu bebele. Fiecare imagine trebuie descrisa in cuvinte simple la inceput - ce sau cine e in poza, ce face. Mai tarziu povestea se lungeste cu amanunte despre culoarea obiectului si alte detalii. La pozele cu animale putem sa-i spunem cum face fiecare: ham-ham, miau-miau, muuuu, cucurigu.. Sunetele trebuie sa fie clare, sa privesti copilul cand le faci si el o sa-ti urmareasca gura si mimica fetei..
Cand mai creste si poate apuca ceva cu mainile, neaparat sa-i dai celui mic reviste colorate, reclame sau hartii pe care le poate rupe, mototoli sau rasfoi. Cartile sunt pentru mai tarziu, altfel sunt sanse mari sa arunci banii la gunoi..
Obiectele colorate din jurul celui mic pot fi de ajutor pentru stimularea perceptiei.. un pahar, un bol de plastic, lingurita, prosop etc. Orice poate fi manuit de manutele lui mici ajuta..

Toate momentele de acest gen trebuie atent alese, sa fie copilul odihnit, cu burta plina si scutecul schimbat.. Sa nu-l supere nimic, niciun zgomot sa nu intrerupa minutele de invatat.

Lucruri pe care nu le stiam..

De-a lungul ultimelor luni s-au adunat multe informatii.. si acum a venit randul celor de care nu stiam..

- Stomacul unui nou nascut are capacitatea de 6-7 ml, deci colostrul din primele zile este suficient pentru el.
- Intarcarea copilului nu se face cand are eruptie dentara, cand e foarte frig sau foarte cald. E recomandat sa nu se faca intre 15 iunie si 15 septembrie si intre 15 decembrie si 15 martie.
- Copilul trebuie stimulat din primele luni de viata - prin sunete, lumina, culori etc.
- La nastere capul copilului reprezinta un sfert din lungimea totala, la doi ani o cincime, la 5 ani o sesime, la 12 ani o septime, iar pentru un adulti capul reprezinta 1/8 din inaltimea lui.


Caninii pacii!

Ultimele 2-3 saptamani au fost grele.. si inca e aici greul. Pentru Mark, pentru mine.. pentru ca dintii, despre ei este vorba.. s-au hotarat sa apara toti deodata sau la interval foarte scurt unul dupa altul.. Se pare ca au iesit 3 canini si ultimul (dreapta jos) parca e cel mai nasol.. Mark e mai marait ca niciodata, adoarme greu, nu doarme foarte mult, nu prea mananca, vrea doar san.. si simt uneori ca nu mai am rabdare.. si-atunci reusesc sa-l adorm si se incarca bateria mea cu rabdare. Si mai e si caldura asta nasoala si nu putem iesi afara... Sper sa treaca repede si caldura si durerile de dinti :D

In acelasi timp se dezvolta si aptitudinile lui la catarat.. se urca foarte repede pe scaun acum.. si de-acolo unde doreste.. pe masa, la chiuveta, la plita aragazului, pe canapea (prin spatele ei). Stia de mult sa impinga scaunele, acum s-a prins ca asa poate ajunge in locuri noi.. Luni l-am prins la aragaz.. nu era cald, dar nu se stie ce se poate intampla cand nu suntem atenti.. Ieri era la ciuveta, a scos buretele si "stergea" pe blatul de langa.. A udat tot si el era leaorca tot.. :) Tot ieri s-a catarat si pe dulapul de la televizor.. N-a apucat sa se ridice in picioare, ca l-am dat jos.. dar.. iara mi-a stat inima in loc.
Astazi a impins un scaun pana in spatele canapelei si s-a urcat pe el si apoi a trecut pe canapea..
Asa, cand citesti te apuca rasul.. dar atunci nu e prea placut. Toate astea se intampla in 2 secunde, cat spal eu vase sau cat sterg masa.. Oricum sunt mereu langa el.. de fapt el e mereu acolo unde fac eu ceva.. si sper sa nu se intample nimic grav. Degeaba ii zic ca nu e voie, incerc sa-i distrag mereu atentia cu altceva.. ca sa nu fac mare caz din acea situatie sa-l sperii sau sa-l fac sa fie si mai curios... Dar uite ca nu-mi iese, ca e mereu inventiv. Si de asta trebuie sa fiu si eu. Si uite asa am legat scaunele de masa :D Are cineva alta solutie?
In camera lui sta cat stau si eu, atunci cand ne jucam.. Dar mai trebuie sa spal vase, sa pregatesc mancarea de pranz.. si-atunci apare ca un uragan.
Ce vremuri erau alea cand se baga in dulap si scotea tot.. era floare la ureche. Si ce ma sperie mai tare e ca abia a inceput perioada lui de curiozitate. In clipele alea ma indoiesc de capacitatea mea de a-i face fata, de a-l educa.. Chiar sunt asa toti copii sau doar al nostru? :D

luni, 22 august 2011

Faza zilei..


Pozitia de somn de azi :)))

miercuri, 17 august 2011

Ce e de facut in cazul in care copilul varsa?

In ultima vreme vad ca scriu tot mai rar.. ma gandesc de multe ori la blog, dar de si mai multe ori nu gasesc si timpul necesar pentru a scrie cateva randuri. Mark cere atentie, incepe sa faca traznai daca-l ignoram.. deci, mai rar cu scrisul, deocamdata.
M-am pus de multe ori sa caut informatii despre ce e de facut in situatii mai critice asa.. cand are febra, cand are diaree, varsaturi si vroiam sa le scriu pe blog, ca sa le am la indemana. De data asta bebe mi-a luat-o inainte..

Astazi ne-am trezit devreme.. dupa o noapte agitata. Ma gandeam ca e tot de la dinti.. O fi fost.. ca a iesit un colt mic si din cel de-al doilea canin, dar a si vomitat. Si varsaturile nu sunt pe lista simptomelor cand ies dintii. Cred ca e prima data cand vomita asa mult si sigur avea si dureri de burtica dupa cum era de agitat si plangacios. Pana acum a mai varsat de vreo 2 ori ca l-am manevrat noi cam brusc dupa ce mancase si nu le-am pus in dosarul "varsaturi".
Si am mers la medic, iara ca disperatii. Ca asa esti cand n-ai mai patit ceva de genu. La capitolul teorie iara stam bine, dar tot e nevoie de cineva care sa te incurajeze ca faci bine ce faci. Stiam ca e important sa fie bine hidratat.. dar daca nu accepta lichide ce fac? Pana la urma a baut apa, i-am dat multe lingurite.. ca asta e secretul.. sa-i dai cate putin, nu tot deodata. Si trebuie lasat sa se linisteasca dupa ce a vomat, ca altfel risti sa produci un nou episod..
Apoi i-am mai dat si ceai de menta (cu putin zahar si putina sare) si apoi alaptat.. ca tragea de tricou. Medicul ne-a zis ca e prea devreme sa se pronunte, poate e de la gatul rosu.. poate e vreun virus. Eu sper ca nu e de la maini murdare.. ca zilele astea am umblat mult, l-am sters si spalat cat de des am putut, dar cum gingia durea, si-a mai bagat degetele in gura cand nu l-am vazut.
A mai varsat o data pe la ora 11.. a mai baut apa si ceai si pe la ora 1 niste lapte. A dormit.. s-a mai trezit, i-am data iara apa.. si la 3 s-a culcat iar.. Zeama de morcov e facuta si sper sa bea cand se trezeste.. Zilele astea o sa fim pe lichide.. apa, ceai, suc de mere, zeama de legume, si incet incet si mancare solida de regim: orez fiert, paine prajita, carne de pui, branza de vaca etc. Sper sa fie ok.
Doctorita ne-a mai recomandat jumate de supozitor (nu stiu cum se cheama ca nu l-am luat) daca face diaree, dar pana acum n-a fost cazul.. a avut doar un scaun normal, combinat cu ceva mucus.. Vedem cum evolueaza. Si daca face diaree un probiotic.. Si sa-l urmarim daca face febra si maine sa mergem iar.

O sa postez cat pot de repede si ce e de facut in alte cazuri care dau emotii mari parintilor incepatori..

miercuri, 10 august 2011

Si-avem si-un canin...

Speram sa apara mai tarziu, adica peste vreo 2-3 luni, ca asa scrie la carte.. media e undeva pe la 18 luni. Dar nu alegem noi cand apar dintii, cum nu alegem de muuuulte ori..
Acum, privind in urma, mi se pare ca a suportat destul de bine durerea, nu a fost excesiv de marait sau plangacios.. La sfarsitul saptamanii trecute si inceputul asta de saptamana a avut scaun mai moale si apoi iritatie la fund si parca era un pic mai cald, dar nu a avut febra.. si era si cam adormit asa.. si acum se explica - iesea caninul. Sper sa fie la fel si cu ceilalti.

luni, 8 august 2011

Bebe are 14 luni


Bilantul suna cam asa.. 10,500 kg si vreo 80 cm.. Marimea 21 sau 22 la sandale / pantofi (depinde de producator), 8 dinti, 4 masele.. Cuvinte nu prea zice, vorbeste pe limba lui destul de mult.. Ultimul sunet suna ceva de genu: "peia peia" Si nu stim ce inseamna :)
Am avut saptamana trecuta un episod de care nu prea vreau sa-mi amintesc.. Am fost iar cu troleibuzul sa asteptam pe bunica la gara si iara s-a speriat rau de tot.. La fiecare inchidere si deschidere a usilor, cand se auzea sunetul ala de burduf si soneria.. parca il taia cineva. Asa tare sa se sperie nu l-am mai vazut si sper sa nu-l mai vad. Si nici eu nu m-am dat jos, speram sa-i distrag atentia cu altceva, dar n-a fost cu putinta. Greu s-a linistit. Si apoi mi s-a parut ca e foarte retras si interiorizat.. si nu prea a reactionat cand il strigam sau era vreun zgomot in jurul lui. Cred ca a fost un soc pentru el si asa s-a detasat de galagia aia. Pentru noi, oamenii mari e un zgomot cu care suntem obisnuiti, dar pentru el.. a fost groaznic cred. Cand am coborat era ok.. a patrulat pe peron..
Iar la intoarcere, am sperat sa vina alt tip de troleibuz, ca sa nu-l mai supun iara la acelasi tratament.. dar, dupa ce au trecut 3, dadea semne de oboseala.. se apropia si ora de masa si somn.. si am urcat in acelasi tip de troli (asa ii zice aici). Si a urmat acelasi scenariu.. plans.. linistire cand mergea, iar cand se oprea incepea sa planga.. si ma strangea tare tare de dupa gat.. I-am zis tot ce am stiut sa-i zic ca sa-l linistesc, insa nu am reusit.. Abia cand am coborat s-a mai linistit, dar si-atunci cu greu.
Acum pare ok, si-a revenit.. reactioneaza la galagie si cand il strigam, dar tot cred ca o sa mergem la medic sa-l vada, sa ne asigure ca e ok. Am citit despre toate posibilele cauze si asta cu socul si teama de acel zgomot e cea mai plauzibila. Altele le-am alungat din minte..

Excursia din Austria (continuare)


Am ramas iar datoare cu o continuare.. Am calatorit intre timp si-am avut altele pe cap, deci nu prea mult timp liber..

Sa revin la excursie.
Vineri a fost ziua de balaceala... Am luat micul dejun si pe la 11 am mers la bazin, in ideea ca dupa 2.5 - 3 ore de stat la apa copii vor dormi tun.. Am ajuns la Aqua Dome, Längenfeld ne-am schimbat in slip si la apa.. Au o piscina speciala pentru copii.. Arca lui Noe, cu apa calda de 0.5 m, cu topogan si o umbrela de apa. Prima impresie despre apa? A dat semne ca-i place.. insa, pentru ca nu stia foarte bine sa mearga nu prea am putut sa-l lasam singur. Un pic pe margine a stat, ca se putea tine de grilajul prin care se scurgea apa.. L-am dat pe topogan de cateva ori.. si in rest in apa. Cu toate astea, tot a facut 2 pasi singur si s-a dezechilibrat si a cazut in apa.. L-am scos repede, a scuipat apa si da-i cu plans. S-a linistit repede, dar parca n-a mai fost asa doritor de piscina :)
I-am dat sa manance si apoi a venit si somnul.. Si asa am profitat si eu de ziua de balaceala, pe la piscinele cu bule, pe la piscina cu apa sarata sau pe topogan. E foarte frumos locul.. ai ce face o zi intreaga.. Cand mai creste pispirelul cred ca mai mergem in zona.
Dupa balaceala a mai urmat o masa si iara somn.. si seara plimbare.. Pe alta ruta decat in ziua precedenta :) Si seara somn instant, fara prea multe insistente.
Sambata am fost la Innsbruck, ca era aproape.. era cam ploios, asa ca am mers un pic prin zona veche, am gasit un restaurant mai liber, am mancat ceva super bun la Papa Joe si inapoi la hotel, sa facem bagajul ca duminica plecam inapoi spre casa. Ne-am mai oprit undeva.. sa vedem o cascada, dar n-am reusit sa ajungem la ea, ca era departe.. 30 min de mers pe jos pe un teren nu prea drept.. si cum stam amandoi foarte prost la capitolul conditie fizica.. am cam renuntat. Plus ca era seara deja si cam frig.. Peisajul este de vis.. nu prea se vede interventia omului.. si neaparat o sa revenim sa vedem si cascada de la Umhausen.
Duminica am impachetat si-am plecat.. tot drumul a fost cu ploaie si nu-mi place deloc.. Dar am ajuns cu bine acasa.. si cand mai avem ocazia plecam.. Mai aproape de casa, ca sunt atatea locuri faine de vazut.

luni, 1 august 2011

Excursia din Austria


As putea spune ca excursia asta e prima in sensul de excursie.. A fost scurta, dar e prima data cand am plecat asa departe de casa.. Am mai avut noi drumuri, dar cu treaba :)
Drumul a fost ok.. pe autostrazi ajungi mai repede la destinatie.. A trebuit sa oprim sa manance pispirelul si sa-l schimbam si a fost destul de bine, fara scandal si galagie.. Are momente cand nu sta in scaunel orice i-ai face.. oricat jucarii i-ai pune in fata, si-atunci stau cu el in spate cat patruleaza pe bancheta, de la un geam la altul. Stiu ca nu e bine ce facem, ca mergem cu el dezlegat, dar incerc sa limitez timpul asta cat pot de mult. Stiu ca se plictiseste, ca ne plictisim noi, cei mari.. dar el.. Avem cam 2 momente la un drum, mai ales dupa ce oprim undeva.. El ar vrea sa se mai joace, sa mai umble.. iar noi vrem sa-l bagam in scaunel ca sa putem pleca..

Dar sa revin la excursie. Am ajuns la Huben, la hotel Alpenblick, fix cand se servea cina.. am ales demipensiune, ca nu prea am avut chef sa cautam mancare in fiecare seara.. La pranz ne mai descurcam, dar seara tre sa mancam.. Am mancat in fiecare seara super mancare, am zis ca sunt portii mici, dar erau atat cat era nevoie.. Salata la alegere si la discretie.. supa servita intr-o cana mica, ca de ceai. Felul principal frumos aranjat pe farfurie, sa-l mananci cu ochii nu alta..

A doua zi am mers spre Solden, la cativa km de locul de cazare.. Am avut noroc sa fie o zi faina, cu soare.. si-am putut admira peisajul.. nu stii unde sa te uiti, pe care parte. Tot e fain. Iarba verde, taiata frumos, o gramada de vaci care pasteau.. munti, stanci, raul..
Cred ca toata Austria arata asa.. oamenii locului stiu sa aiba grija sa pastreze locurile asa, ca sa vina toata lumea sa le vada.. Tot ce este construit este in stilul local, foarte rar am mai vazut o constructie moderna.. si-atunci doar la cate-o telecabina sau ceva sistem de urcat pe munte.
Am urcat cu telecabina la 3041 de metri. Sus ceata, zapada si cam frig, jos era placut, se putea umbla in tricou.
N-am stat prea mult din motive clare.. era frig.. ne-am pozat repede si-am coborat la un pic de caldura.. Pentru ca 1377m era mai caldut. Am vrut sa mancam un Apfelstrudel de la mama lui.. copii (Mark avut un companion apropiat de varsta lui, Luca) s-au jucat pe masa, au mancat biscutii adusi de acasa, iar noi ne-am delectat cu prajituri specifice.
Nu are rost sa mai zic ce efect a avut aerul pentru Mark :))
Iar dupa-masa am fost pe Transfagarasanul lor.. adica, Timmelsjoch High Alpine Road. Este drumul care merge pana la 2491 m sau spre Italia..
Pe drum sunt cateva obiective interesante, noi am vazut doar primul.. Walkway. Restul erau destul de departe, era si vreme aiurea si ne costa sa trecem de o bariera vreo 18-20 euro.
In fiecare seara am iesit prin satuc sa ne plimbam, sa inspiram aer curat.. Casele arata intr-un mare fel, toate sunt perfecte.. florile zici ca sunt pictate..

In zona erau foarte multe cascade, asa de multe ca nu le-au mai dat nume.. Ar fi una de mentionat, la Umhausen, Otztal.. insa n-am ajuns la ea, ca era tarziu si frig si nu eram deloc echipati de asa traseu - 30 minute pe jos. Si cu carucior dupa noi.. Alta data poate. In poza de mai jos e un pic din peisaj.. De aici mai erau 20 de minute de mers..
Vineri a fost ziua de la Aqua Dome.

joi, 28 iulie 2011

Ce-am mai facut?

A trecut iar mult timp de cand n-am mai scris.. pentru ca am fost ocupati si-am fost si plecati. Si am uitat ce s-a mai intamplat intre timp.. O sa le iau pe rand.. Mark are 8 dintisori si 3 masele.. doar una e iesita aproape toata si e ciudat sa vad ceva alb acolo in gurita.. mereu imi vine sa-i scot ce are in gura. Avea el un obicei vechi de a roade cate o bucata de hartie (igienica, servetel, carton) si dureaza putin pana ma obisnuiesc si cu maselele.
Alte lucruri importante din viata lui? A mai cunoscut-o inca o data pe bunica (mama mea).. ca nu-si mai aducea aminte de ea prea bine.. ultima data s-au vazut cand Mark avea 2 luni, e si normal ca l-a lasat memoria, nu? Asa cum ne asteptam a fost sociabil si s-a lasat strans in brate si pupat.. cum vor toate bunicile sa faca.
Apoi a urmat un drum pana la Arad si Timisoara.. sa mai rezolvam noi unele hartii (nu se termina niciodata) si sa participam la botezul Brianei. Ocazie foarte buna de socializat pentru toata lumea.. si adulti si copii.

Apoi a urmat o vizita nu asa scurta la hairstyle-ist, ca prea a crescut iara parul si pe caldurile astea nu e prea placut. Ca la orice intalnire mergi inainte de ora fixata ca sa te obisnuiesti cu locul si cu omul.. te mai joci.. mai muti un scaun, mai scoti o perie din sertar, mai aranjezi bigudiuri.. din astea.. E foarte important sa ai sustinere.. Pe Mark l-a sustinut Ay, daca se poate spune asa. Mai mult i-a distras atentia de la masina de tuns si foarfece.. dar a fost foarte bine si cred ca mai mergem la Angi.
Dupa asa activitate istovitoare a mers bine un somn pentru bebe.. ca sa fie in forma pentru petrecerea de botez. Deocamdata nu prea a avut cu cine sa se joace, Ay era ocupata cu niste fetite mai mari, Roby si Briana sunt prea mici, iar restul de baieti si ei mici, ocupati cu bratele parintilor.. Asteptam alte ocazii sa ne jucam cu Marc, Roland (celalalti fin al nasilor lui Mark) si cine-o mai fi :)

-Va urma - (despre Austria)

luni, 11 iulie 2011

Girafa Sophie

Girafa Sophie este cea mai bine vândută jucărie de dentiţie din lume.. şi are vreo 50 de ani de când e pe piaţă.. şi arată exact la fel ca atunci când a fost confecţionată prima dată. Jucăria este făcută manual din cauciuc natural şi este pe "gustul" tuturor copiilor pentru că le alină durerile de dinţi.. De ceva vreme este comercializată şi în România..
Este şi un concurs la care se poate înscrie oricine până pe 15 iulie. Detalii aici.

luni, 4 iulie 2011

Încep căzăturile?

Mă gândeam că primele julituri vor fi de la căzăturile de-afară, dar uite că le facem în casă :)
De câteva zile se urcă foarte repede pe canapea.. şi patrulează pe-acolo dintr-o parte în alta.. şi cum nu pot fi non-stop lângă el.. s-a întâmplat şi căzătura nasoală.. Dar nu aşa de nasoală cum părea! De vreo 2 zile am observat că vrea să coboare pe marginea înaltă şi de fiecare dată l-am oprit să nu se dea pe-acolo jos.. dar n-ai cine vorbi :) Şi azi a căzut.. am ajuns în timp util (chiar nu ştiu cum am ajuns aşa de repede) ca să nu dea cu capu de podea măcar, dar 2 mici julituri au apărut pe faţă.. cred că s-a zgâriat de suportul de telecomenzi sau de-o telecomandă.. n-a plâns.. era doar mirat de situaţie şi poziţie.. :) Dar eu.. ce sperietură! Am încercat să nu arăt teama ce m-a cuprins, doar l-am prins înainte să ajungă capul jos.. şi să zic "se mai întâmplă cu copii mici" şi să râd. Din ce citisem ştiam că nu tre să le arăţi teama şi că te-ai speriat, că atunci încep să plângă.. şi mai târziu chiar provoacă intenţionat astfel de momente ca să atragă atenţia asupra lui.. Sper să nu fie aşa manipulator cu noi :D
Cred că mai iese un dinţisor jos.. yuppy! O să aibă 8 dinţişori.. măseaua încă n-a spart gingia, dar nu prea i-a dat bătăi de cap :)

Poze de la botezul Robertei


Astăzi am primit link-ul de la prietenii noştri care au făcut poze la botez.. şi-l arăt şi eu lumii :)
Mai multe aici.

duminică, 26 iunie 2011

Noutăţi la sfârşit de iunie...

Vineri după-masă, după ora 16.. Mark a hotărât că poate să meargă singur pe picioarele lui.. :) De data asta cred că pot să notez că a început să meargă.. la 1 an, 2 săptămâni şi 2 zile..
Înainte de prânz, tot vineri.. am fost în părculeţul de lângă bloc.. era puţin frig (după o super furtună din noaptea precedentă) şi-am zis că nu stăm mult.. doar aşa cât să ne facem poftă de mâncare şi de somn.. Cum am ajuns în parc a vrut doar să meargă.. de fapt, să alerge :) A apărut şi-un băieţel puţin mai mare (17 luni), care alerga de zor.. şi asta l-a ambiţionat şi mai tare.. şi aşa cred că a trecut peste o oră.. s-a mai oprit la groapa cu nisip.. acolo era o fetiţă (20 de luni) care se juca împreună cu mama ei.. şi-apoi iar după băieţel.. Am putut în sfârşit să vorbesc cu cineva în parc.. mămica celui mic, pe care-l cheamă Barnabas vorbeşte engleză.. yuppy.. poate ne facem, în sfârşit, nişte prieteni. Am aflat că băieţelul merge de la 8 luni.. deci la aproape 1 an jumate aleargă şi e stăpân bine bine pe picioarele lui.. Se urcă el singur pe topogan, se dă şi în fund şi pe burtă.. şi era foarte vesel şi zâmbăreţ.. Şi Mark la fel.. oricum ştim deja că zâmbetele sunt molipsitoare :)
Cu greu am reuşit să îi luăm din parc şi când am ajuns acasă, i-am încălzit repede să pape.. şi apoi somn instant.. vreo 2 ore. Când s-a trezit.. a venit la cutia cu jucării.. şi ne-am jucat ca de obicei.. De când a făcut primii paşi.. de-acum vreo luna l-am tot stimulat să stea în picioare, l-am atras cu jucării.. sau să vină spre mine.. şi de multe ori făcea 1 sau 2 paşi şi se arunca în braţele mele.
De data asta, eram puţin mai departe şi n-am crezut că vine până la mine.. dar a venit.. foarte natural, de parcă mergea de când lumea.. echilibru era la el :) Şi bineînţeles că s-a aruncat în braţele mele.. Şi-apoi am mai făcut o dată schema.. să mai văd încă o dată că într-adevăr a început să meargă.. şi a făcut vreo 10 paşi.. Şi l-am mai pus să facă şi alţii.. şi a tot făcut.. :)
Acum, gândindu-mă la săptămâna care a trecut, aş putea să amintesc că a tot mers în picioare pe distanţe tot mai mari, fără să se pună pe jos.. El se pregătea pentru paşi fără sprijin..
Dacă la începutul săptămânii ni se părea că în ultima perioadă a stagnat.. adică n-a făcut nimic nou.. de vineri ne-a uimit.. a mers.. apoi am observat că pune un telefon de jucărie la ureche.. ne imită pe noi.. Bine, el pune de fapt mână la ureche - exteriorul palmei pe ureche şi telefonul ajunge undeva pe umăr.. dar, face gestul :) Apoi vociferează foarte mult.. sau mai bine zis, vorbeşte pe limba lui.. Câteodată mi se pare că repetă ce zic eu.. de exemplu eu zic despre căţel că face "vau-vau" (aşa face pe ungureşte) şi el a zis de câteva ori "au-au".. apoi legat de oliţă şi caca.. îi explic zilnic ce şi cum când exersăm.. când face îi zic că a făcut "ca-ca" şi o dată a zis un fel de "a-ca" :) Plus faptul că stă pe oliţă fără scutec este un mare progres..
"Mama" zice pe tot felul de intonaţii.. e tare drăguţ :) Parcă zice şi "tata", dar nu aşa clar.. Este vreme pentru vorbit.. parcă văd că o să ne dorim şi noi pe la 3 ani, când întreabă întruna să aibă un buton de Stop :)
E foarte afectuos sau cel puţin asta înseamnă pentru noi. Vine la noi, adică se urcă în pat sau pe canapea.. şi se urcă peste noi şi ne prinde cu mâinile de gât.. ne mai muşcă în joacă de nas.. sau pune capul pe umăr sau pe burta noastră..
Când vrea atenţie ţipă şi el, ca mai toţi copii.. şi încercăm să răspundem pe un ton calm şi relaxat, nu ca el :)
Când mănâncă are nevoie de ceva cu care să se joace.. orice dar să aibă mâinile ocupate. Vineri la micul dejun i-am pregătit fructe şi el a luat o jumate de felie de pâine de la masa noastră (încercăm să mâncăm cât mai multe mese împreună) şi lua o gură de pâine, o gură de piure de fructe.. Şi toată lumea e fericită.. eu c-a mâncat tot, el că s-a hrănit singurel.. La masa de seară îi mai dau ceva din farfuria mea (mâncare pregătită pentru el, care se află la mine în farfurie) şi uneori mănâncă, alteori.. aruncă pe jos.
Legat de aruncat pe jos.. aruncă tot pe jos.. Dacă a rămas ceva pe canapea, clar o să aterizeze pe jos.. Prosoapele de bucătărie le dă jos din cuier, perna de pe scaun.. firimituri sau bucăţi de mâncare de pe masa lui aterizează toate pe jos. Azi a mâncat la desert banană.. adică a ronţăit jumate, restul a ajuns pe jos.. Cam aşa arată podeaua după uraganul Mark :)

joi, 23 iunie 2011

Despre Bili.. sau mersul la oliţă..

Până acum nu prea am adus în discuţie acest subiect, dar el (Bili) este prezent în viaţa noastră de multă vreme.. Şi de 2 săptămâni a primit şi un partener - Bili 2. Este vorba de oliţă.. pe ungureşte îi zice bili şi-atunci aşa rămâne.. că să nu-l confuzam pe Mark.
Le-am făcut cunoştinţă de vreo 2 luni cred, dar încă nu am reuşit să ajungem să o folosim pentru scopul ei.. De săptămâna asta însă a acceptat să stea pe ea, deci e un pas înainte şi un semn că s-au mai împrietenit.. şi încet-încet sper să se prindă care e scopul cu chestia asta. Deocamdată se urcă pe ea.. şi-o pune în cap.. şi altele de genu.. Azi a stat şi fără scutec.. dar n-a făcut nimic.. şi ştiam că n-are cum să facă.. dacă se întâmpla, chiar era o pură întâmplare..
Am mai căutat eu sfaturi şi idei pentru a-l împrieteni cu oliţa, dar încă nu am insistat. Şi nici nu mă grăbesc foarte tare.. sunt altele prioritare - să meargă, să spună câteva cuvinte, să-şi arate voinţa şi interesul pentru anumite lucruri sau activităţi..
Şi cu această ocazie am găsit tot felul de poveşti de la alte mămici.. şi la acest capitol m-am îngrozit de unele :(
Ce tip de oliţă alegi? Noi avem una clasică.. şi una cu muzică.. :D
După ce am citit despre povestea unei mămici care speră că aşa o să facă copilul ei pişu mai cu drag.. parcă am şi eu reticenţe.. Când ajunge lichid la un senzor de pe fundul oliţei, aceasta începe să cânte.. şi copilul respectiv se oprea din acţiune ca să asculte muzică:) Deocamdată o folosim pe cea clasică, fără muzică, fără jucării sau desene, fără mânere, fără nimic.. P

Pe cealaltă o vom folosi când e mai mare puţin şi până atunci doar pentru demonstraţie.. punem un căţel de pluş.. să facă şi el pişu :)))
Modele de oliţă sunt o grămadă.. Ai de unde alege..

Cum ştii că şi copilul tău este pregătit pentru oliţă?
- ştii când face pipi şi mai ales caca, face ceva ce-ţi arată asta şi semnalizează că scutecul e murdar (al nostru pleacă de lângă noi când trebuie să facă caca.. aş putea zice că se ascunde puţin.. se pune într-o poziţie anume, face şi-apoi vine repede zâmbind la mine, probabil ca să-l schimb);
- trage de pantaloni sau de scutec (asta nu prea am observat)
- întreabă sau este curios de oliţă (să zicem că a văzut-o şi i-a trezit interesul)
- scutecul e uscat mare parte din zi (uneori)
- poate executa instrucţiuni simple (nici asta nu se întâmplă, pentru că e prea mic, zic eu)
Paşii pentru învăţatul la oliţă sunt mai mulţi, dar cu răbdare se învaţă..
Primul pas este să-i faci cunoştinţă cu oliţa.. chiar dacă e prezentă în baie ca obiect de decor.. trebuie să fie acolo, că poate îi stârneşte curiozitatea.
Dacă nu l-ai lăsat deja în baie atunci când mergi la toaletă cred că ar fi momentul. Copii ne imită şi e important să-i lăsăm să ne vadă, ca să facă şi ei mai încolo acelaşi lucru.. Trebuie să-i zici ce faci acolo, să-i spui despre oliţă, despre wc, despre ce trebuie făcut.. să-i arăţi cum să-şi dea jos pantalonii, cum să-i ridice.. să tragă apa şi să se spele pe mâini..
Apoi după ce a acceptat-o în viaţa lui.. se poate stabili o rutină.. s-a trezit dimineaţa? hai pe oliţă.. aţi terminat de mâncat? Hai pe oliţă.. S-a trezit după somnul de după-amiază? Hai pe oliţă.. şi tot aşa se aleg momente când ştie fiecare mămică (sau tătic, bunică / bunic etc.) că bebe s-ar putea să facă ceva..
E de ajutor şi un model.. gen un pluş mai mare pe care să-l pui pe oliţă (pentru fetiţe cred că se poate folosi o păpuşă.. sunt unele care fac şi pişu).. şi eventual să faci cu gura un sunet (care să imite pişu.. "şşşşşşşş") şi să faci la fel şi când se pune el pe oliţă.. ca să asocieze sunetul cu acţiunea.. şi în curând să facă el sunetu.. şi să ceară astfel să meargă la oliţă..
Sau altă metodă e să mergi în vizită la cineva care face deja la oliţă.. şi s-ar putea să ai surprize şi să vrea şi el la oliţă.. că doar e mare de-acum! (tre să căutăm pe cineva care face la oliţă.. dar unde?:)
Altă metodă pentru copilaşii mai mari (dacă nu vorbeşte, cum să mă anunţe că face?).. e să-i ţinem fără scutec.. pentru că nu le place umezeală la fund.. s-ar putea să-i ajute să conştientizeze ce au făcut şi să anunţe dinainte că urmează ceva.. Metoda e bună vara.. că iarna ar putea răci.. Sau cu scutece reutilizabile care absorb, dar nu aşa de bine ca cele de unică folosinţă.

Că fiecare reuşită trebuie răsplătită asta n-ar mai trebui să scriu.. dar menţionez. Orice reuşită trebuie aplaudată, apreciată.. acuma n-aş vrea să-l recompensez cu bomboane sau cine ştie ce chestii c-a reuşit să facă caca, că dăm în altceva.. Despre eşecuri nu e nevoie să amintim, se întâmplă oricui şi cu atât mai mult unui începător. Cu răbdare şi multă multă practică o să reuşim.. şi până atunci mai căutăm idei..
Oricum, dacă o apucăm pe drumul asta tre să ne ţinem de el.. am citit despre mămici care le zic celor mici să facă pe ei când sunt în "deplasare".. şi e foarte uşor să-l confuzezi pe cel mic.. Păi, o dată am voie să fac pe mine, alteori nu? Am aflat aşa că există oliţe de unică folosinţă.. pe care le arunci după ce au fost folosite. Tre să căutăm şi aici..
Am găsit ceva care nu e de unică folosinţă, are doar nişte punguliţe care se pun peste oliţă.. şi are avantajul că se poate folosi ca adaptor pentru o toaletă normală.. Şi preţul pe măsură.. vreo 150 lei + consumabilele :)

Am mai găsit câteva sfaturi pentru băieţi, care ştiu să facă deja pişu din poziţia şezând.. ăsta e următorul pas.. din picioare: să pui colorant albastru în toaletă, care atunci când faci tu sau copilul pişu să se coloreze în verde.. Clar o să fie fascinat..
Altă idee e să arunci câteva cereale colorate (pufarini sau cherrios) pe care să le nimerească :)
Sper doar să nu-l apuce ţintitul când e la masă.. :D
Prin America o mămică a inventat Tinkle Targets, nişte discuri colorate pe care le pui în WC şi copilul este atât de absorbit să ochească încât nu-şi dă seama că învaţă astfel să facă pişu din picioare. E interesant.. ţinem minte pentru mai târziu..

Am mai găsit o idee, dar mie nu mi se pare cine ştie ce.. Dar poate o să apelăm şi la ea.. Să-l provoci pe cel mic să denumească caca, adică.. cei de mărime mai mare (cât de mare poate să fie?:) să fie caca tată, cei medii.. caca mamă iar cei mici.. caca bebe.. Sau să asemene cu animale.. sau forme.. sau ce-or mai vedea ei acolo.. Şi când trage apa (asta ar trebui să fie o altă activitate aşteptată) să le facă cu mână.. :D
Cine are răbdare să mai citească aici şi aici..

marți, 21 iunie 2011

Nicio zi nu seamănă cu cealaltă..

Azi Mark a fost cam plângăcios de dimineaţă.. cred că măseaua şi poate şi-un nou dinţisor îl supără, că nu prea mă lasă să mă uit.. dar în schimb degetele ni le ronţăie en-gros... S-a trezit pe la 8.30, era cu noi în pat.. ca în mai toate dimineţile.. şi se uită la noi cum dormim sau cum încercam să dormim.. M-a căutat în nas.. în gură.. în urechi.. şi mai punea capul pe mine şi iar se ridica şi se uita la noi.. sigur ar fi vrut să ne spună "hai, treziţi-vă.. e dimineaţă"..
Am reuşit să ne trezim pe la 9.30, să schimbăm scutecul şi să facem micul dejun.. azi cireşe cu banane.. şi coacăze. Primul fel l-am mai încercat.. ştiam că-i place. Dar coacazele? Le-a savurat pe fiecare în parte. Prima i-am băgat-o eu în gură, apoi celelalte.. le-a luat el, câte una.. şi nici măcar nu s-a strâmbat la acreala lor. Şi chiar erau acre bine.. A mâncat vreo 4 mini ciorchini de coacăze.. Deci, se confirmă preferinţa lui pentru acru.
Am mai servit şi jumate de iaurt.. şi era deja 11 :)
Am reuşit să-l spăl.. că după coacăze roşii nu era tocmai cel mai curat copil din lume.. m-am spălat şi eu.. cu el de faţă, ca de obicei.. şi când să ies din cadă.. s-a lipit de mine.. a ridicat mâinile în sus.. că vrea în braţe.. şi uite aşa am stat îmbrăţişaţi câteva minute.. A început de vreo 2 zile să mă pupe.. deşi nu seamănă cu un pupat clasic. E un pupic de-al lui. Pentru că deschide gura mare şi o lipeşte de obrazul meu. Şi râde.. Şi câteodată vrea să mă pupe şi pe nas.. Eu nu prea am fost obişnuită cu afecţiune din asta.. şi mi-a fost greu să mă transform.. greu cu adulţii, pentru că nu mi-e greu deloc cu el. De multe ori îl iau în braţe şi-l strâng cât pot.. cât să nu-l strivesc.. Ce să fac dacă mi-e drag de el? Îl iau în braţe şi-l pup. Şi sper să fie el mai afectuos.. şi să ne arate că oamenii au nevoie de îmbrăţişări şi sărutări şi mângâieri.. sau să ne aducă aminte de asta.
Cred că urmează încă multe astfel de momente.. deşi el nu e genul care să stea prea mult în braţe. Dacă stai cu el, te joci, îi vorbeşti.. e de ajuns. Sau aşa am crezut.
La prânz a mâncat şi nu prea.. dar, m-am obişnuit.. A urmat somnul de după-masă pe la 16 şi aşa-mi place noul lui obicei de-a dormi peste o oră sau chiar o oră jumate. S-a întâmplat să doarmă şi 3 ore.. şi m-am dus să-l verific dacă respiră :)
La 18 am mers la medic să-l vadă, să ne confirme că e ok gâtul. De când a început să scoată iară totul din dulap, din sertare, să ne "aranjeze" covoraşele din baie.. e semn clar că se simte în apele lui. Seară a mai urmat o porţie de mârâială.. şi doar în braţele mele vroia.. cred că e de la măsea. Mă lasă să-l masez acolo.. de fapt, îi place să muşte.. cred că aşa îşi alină durerea. Degetele noastre sunt ronţăite de parcă am avea un căţel mic prin casă. Ne roade că pe oase. Dar, dacă aşa ajutăm să treacă durerea.. ne lăsăm ronţăiţi.
Băiţa e de fapt joacă şi apă aruncată peste tot.. şi pe ici pe colo mai dau şi eu buretele.
Am observat o mică iritaţie pe fund.. în partea de sus, adică aproape pe spate.. şi mă încerc să mă gândesc de la ce o fi. Poate de la coacăze.. vedem cum evoluează.
Şi a venit şi somnul.. la ora 22 fix.
Asta a fost ziua de azi.

vineri, 17 iunie 2011

Măseaua de 1 an!

Am aflat că tre să-i crească măseaua de 1 an.. şi ghici :) îi creşte şi lui Mark! Asta ne lipsea acuma.. dar dacă vrea să iasă.. să iasă. Numa să nu ne mai pricinuiască durere şi trezit din somn.. Cu gâtu e ok.. mănâncă bine, i-a revenit şi pofta de mâncare.. l-a văzut azi medicul şi-a zis să ne oprim cu antibioticul pentru că i-au apărut nişte pete pe piele şi cum gâtul mai era doar puţin roşu a zis că e ok aşa. Îl ţinem sub observaţie şi mergem marţi iară la control.. sper să fie gata buba asta.

joi, 16 iunie 2011

Buba trece...

A trecut şi prima aniversare şi-a venit şi prima boală.. Bebe e mai bine, n-a mai făcut febră şi deja sunt mai liniştită.. Oricine a mai trecut prin aşa ceva ştie că te dă peste cap.. şi cine a avut de-a face cu febră mare.. pe la 40-41 grade o să-mi zică.. asta de 39 e nimica toată. Aşa o fi şi sincer nu vreau să aflu cum e febra asta mare. Mi-a ajuns asta :)
Nivelul energiei lui Mark e pe la jumate aşa.. are câteva puseuri când merge în viteză către jucării sau să mai tragă ceva de pe masă. Chiar ne zicea o prietenă că aşa îţi dai seama cât de repede creşte copilu.. dacă acum vreo 2 luni se ridica lângă masă şi abia îi vedeam creştetul, acum îi vedem şi ochii şi mai ales mâinile care se întind mereu să ia ceva de pe masă. S-a înălţat bebe.. e peste medie, dar asta ştiam de mult.. că rar i s-au potrivit hăinuţele de vârsta lui.
În perioada asta mi-e greu să-i dau medicamentul.. deşi siropul are gust bun, Mark ţine gura închisă şi cu mare chin reuşesc să-i strecor picături printre dinţi. Bine că încă n-are toţi dinţii şi mai pot picura siropul :) Medicul a insistat pe lichide.. şi măcar astea le acceptă.. bea apă multă şi am alternat ceaiul de fenicul şi museţel cu ceai de mentă.. Cu mâncarea e mai bine, deja mănâncă tot ce am pregătit.. Dacă în ultima lună mâncărurile erau mărunţite cu furculiţa, zilele astea le-am mărunţit în blender, să fie cât mai fine, ca să poată înghiţi. Astăzi am făcut ceva ce-i place destul de mult (adică deschide gura când vede linguriţa şi nu se strâmbă) paste cu sos de roşii - o să pun reţeta la pagina de reţete.
Bineînţeles că iaurtul e prezent la fiecare masă de prânz şi seară. Dar e bine.. iaurtul e bun şi aşa mai adună calciu pentru oase. Aş fi vrut să-i dau peşte, dar mai aştept ca să treacă buba.. să fie sănătos. Medicul ne-a dat undă verde la lapte de vacă - adică pot să-i prepar orez cu lapte sau gris cu lapte - sunt 2 deserturi pe care noi le facem pentru noi şi i-aş fi dat şi lui să guste.. Dar tre să fim atenţi.. şi să păstrăm regula diversificării de 4 zile.. şi dacă tot e bine, putem să continuăm. Am găsit şi reţete de prăjituri / biscuiţi pentru copii şi cum majoritatea aveau ouă.. le-am evitat până acum, dar cred că o să încep să-i fac. Până acum nu i-am dat biscuiţi cumpăraţi.. am avut o tentativă cu unii, dar s-au sfârşit pe jos, pe haine.. nu în gură :)
Săptămâna trecută când am fost la bunici a mâncat pufuleţi.. şi i-au plăcut că băga cu ambele mâini în gură.. Dar pentru că altceva nu prea mânca, l-am lăsat să-şi facă damblaua. Pe ambalaj era trecut doar mălai şi sare (erau cam nesăraţi după părerea mea) şi de asta a avut voie. Avem de luptat cu nişte mentalităţi mai vechi când vine vorba de mâncare, dar până la urmă lumea înţelege că-i vrem binele şi de aia îl ferim de sare, condimentele dătătoare de gust bun şi că deocamdată mănâncă ce-i pregătim noi şi nu din farfuria noastră. Ştim că nu avem cum să-l ferim de multe chestii, dar ,măcar încercăm. Am avut discuţia asta şi cu doctora lui bebe.. şi era supărată puţin (mai tare) că vin la ea multe mămici (deci, nu numai în România se întâmplă asta) şi se laudă cu copilul lor care mănâncă orice. Şi se simte neputincioasă că nu are cum să le facă să înţeleagă ce rău le fac celor mici. Şi-am ajuns cu povestea la verişorul lui Mark, care are aproape 7 luni şi are vreo 11-12kg.. şi bineînţeles că mănâncă orice îi dau ai lui şi ei se şi laudă cu asta. Mama lui deja nu-l mai poate ţine în braţe şi nu vreau să-mi imaginez ce urmează de-acum înainte.. Şi faza nasoală e că nu ai cu cine discuta pe tema asta.. şi ei chiar nu-şi dau seama că-i fac rău. Copii hrăniţi cu de toate vor merge mai greu, ar putea avea probleme cu stomacul şi rinichii... şi cine ştie câte altele. Acuma că guvernul se bagă şi pe partea asta cu alăptatul.. e bine, dar cred că e doar vorbărie şi poate vor urma nişte acţiuni ocazionale.. Dar mulţi copii tot vor fi hrăniţi aiurea de părinţi inconştienţi.
În Ungaria sistemul cu asistentele de ocrotire funcţionează şi vin să te viziteze ocazional acasă să vadă în ce condiţii stă copilul, dacă are pătuţul lui, ce mănâncă etc. Poate nu era rău să se pună la cale şi un astfel de sistem şi în România.. că e nevoie de ajutor pentru fiecare proaspătă mămică. Aşa cum citisem pe un blog (nu mai reţin care) nu toată lumea are ajutor de la mamă, soacră, soră, cumnată, prietene sau bunici care au trecut printr-o naştere (cel puţin) şi alăptare. Plus că lucrurile s-au mai schimbat de acum 25-30 de ani, de când ne-au născut mamele noastre. Chiar acum cu febra lui Mark, bunica era aproape să cheme salvarea. Noi ştim că trebuie scăzută febra (sirop, supozitor, împachetări, baie etc.) şi-apoi vezi ce e de făcut.
Dar e un vis frumos şi-ar fi un vis minunat dacă s-ar împlini. Acesta e un alt motiv pentru care mă bucur că nu mai stăm în Ro.

marți, 14 iunie 2011

Bebe are buba..

Am primit diagnosticul.. amigdalită bacteriană :( şi pentru că varianta asta are puncte albe de puroi trebuie să băgăm antibiotic. Am reuşit să-l feresc un an de zile de probleme de sănătate şi-acum.. a luat de undeva o nenorocită de bacterie. Sper doar să nu o dăm şi noi mai departe.
Doctora a fost foarte ok, ne-a explicat multe (la traducere s-a mai pierdut din informaţie) şi a subliniat că nici ea nu e de acord cu antibioticul, însă în această situaţie nu prea este de ales. Pentru că dacă lăsăm boala netratată pot apărea complicaţii mai nasoale şi chiar nu vrem aşa ceva. Urmăm tratamentul 7 zile, cu atenţie în primele 2 zile să vedem dacă nu apar reacţii pe piele (din familia noastră nu ştim pe nimeni alergic la penicilină), multe lichide.. şi nu-l expunem la soare. Ştiam eu că nu e voie la soare când iei antibiotice dar nu ştiam de ce. Am aflat: expunerea la soare şi antibioticele favorizează apariţia dermatitelor (reacţii alergice la nivelul pielii cu înroşire, usturime sau vezicule). Deci şi mai multă grijă în săptămâna ce urmează. Şi neapărat un probiotic pentru reglarea florei intestinale.. o să-i dau în continuare Normaflore.
Aştept să treacă, să-şi revină.. să zâmbească.. să se joace, să-mi scoată vasele şi oalele în dulap, lenjeria din sertar.. şi orice mai vrea el, numai să se simtă bine.. să fie aşa cum îl ştim :)

Virusu' păcii..

Am sperat să apuc să scriu mai repede despre distracţia din week-end-ul trecut, dar n-a fost să fie. Pentru că distracţie a fost doar sâmbătă.. şi-apoi febră şi nurofen şi supozitoare şi aşa e şi azi.. Am fost ieri la urgenţă, la dispensarul de copii.. are ceva infecţie cu un virus care dă febră - pe la 38.5-39 şi cam atât.. aaaa.. şi lipsă de poftă de mâncare. Doar laptele de la sân mai alină suferinţa. În rest bea multă apa şi ceaiuri (de fenicul şi de mentă). Şi ţinutul în braţe non-stop.. şi-uite aşa am învăţat să fac de toate cu el atârnat de mine.
Sâmbătă noaptea am pus un supozitor şi duminică dimineaţa i-am dat nurofen şi parcă şi-a revenit. Oricum febra îşi face seara şi noaptea de cap.. Spre seară iar a început s-apară febra şi-am continuat cu nurofen şi noaptea cu supozitor. A avut scaun foarte urât mirositor.. şi apoi toată noaptea gaze la fel de urât mirositoare şi cred că şi ceva dureri la burtică. Mie mi se părea că nu-şi face deloc efectul supozitorul.. dar bebe s-a liniştit şi-a dormit ceva. Mai la mine în braţe, mai pe pat.. şi s-a făcut dimineaţă. A avut pe la 7 dimineaţa o tentativă de a vomita, dar nu a reuşit :( Pe la 10 a mâncat nişte fructe pasate, a avut scaun normal (poate puţin mai moale decât de obicei, dar nu diaree şi nici cu mucus sau de vreo culoare turbată). Eu îl suspectăm de enterocolită, dar boala asta dă diaree şi acum nu era cazul. Doar febră noaptea..
Am hotărât că plecăm spre casa noastră, să mergem la urgenţă. Drumul l-a suportat f bine, a dormit.. i-am mai dat puţin să sugă.. şi a dormit din nou. Spre după-masă a început iar febra şi-am mers la dispensar.. în tot timpul asta a fost destul de energic şi vorbăreţ.. Vedeam că nu e că de obicei, dar nici nu
arăta ca un copil bolnav. Medicul de gardă l-a controlat, i-a palpat burtica.. şi a zis doar că a luat un virus de undeva.. Am primit o reţetă pentru Normaflore (un ajutor pentru flora intestinală) şi azi mergem la medicul de familie, să vedem ce zice.. Şi neapărat cerem o reţetă că tre să refacem stocul de supozitoare şi Nurofen..

joi, 9 iunie 2011

Partea a 2-a

Am zis ca revin dupa ce doarme.. si-am adormit amandoi :)
Ziua de ieri a inceput devreme.. ne-a trezit soneria telefonului.. era o matusa care suna sa-l felicite pe cel mai mic membru al familiei si nu cred ca si-a dat seama ca la noi e doar 7.30 :) A mai urmat niste somn pentru unii pana la 9.30. Am pregatit masa, dar Mark era in recunoastere si direct la cadouri s-a dus..
Intr-un final am reusit sa-i dau ceva sa manance.. si tare greu a fost.. pentru ca de vreo 2 zile iese un dintisor jos si nu prea a vrut sa manance.. a ros paine mai mult ca de obicei, a mancat si mai mai mult iaurt.. si doar ceva fructe am reusit sa-i dau.
S-apoi l-am schimbat si am mers iar la desfacut cadouri.. are nevoie de ajutor doar la inceput, adica sa-i arat de unde poate rupe hartia.. si-apoi se descurca el singur..
In perioada asta, cand oricum ii cumparam ce are nevoie, e greu sa gasim ceva ce ar putea fi cadou. Cadoul mai important e pe drum.. e un scaun de bicicleta, ca sa ne putem plimba toti 3.. Bineinteles din aceeasi gama cu carucioarele si scaunele de masina - Römer Jockey Comfort
Am luat si jucarie, ca nu se poate vreun cadou fara jucarii :) Niste hainute -aici suntem la etapa cand nu prea mai sunt bune cele marimea 80 (cat ar trebui pentru 1 an) si am sarit la 86 :)
Am mai luat o farfurie pentru papa si o canuta de apa..
Aaaa.. si tort.. dar mi-e rusine sa zic ca l-am facut eu.. Se vede ca n-am mai facut de mult sau poate trebuia sa fac ce stiam sa fac, nu sa ma apuc sa incerc chestii noi acuma.. Nici blatul n-a iesit ca lumea, nici crema.. si nici pasta de zahar de deasupra.. E mai mult simbolic tortul asta, cel adevarat vine sambata, comandat la o doamna care se pricepe :)))
A vrut sa se urce pe masa, ca de obicei.. sa puna mana pe lumanare.. ne-am chinuit noi sa-i aratam cum se sufla, dar.. fara succes.. Cand s-a stins lumanarea a intins mana repede si-a luat-o.. apoi a demontat si tortul.. si gata aniversarea :) Am mancat noi 2 felii (adica jumate de tort) si-a fost bun.. si voi incerca sa-l refac pana imi iese ca lumea.
Continuarea era ca.. facem baita si mergem la culcare.. dar abia pe la 11 am reusit sa-l adorm.. Dar am zis ca-l iertam ca e ziua lui :))))
Petrecerea cu multa lume e sambata si mai facem o incercare la suflat in lumanare :)

La multi ani Marky Mark, care de ieri nu mai esti bebe.. ne dorim sa fii mereu sanatos, zambitor, fericit si sa cresti frumos la fel ca pana acum!