joi, 13 decembrie 2012

Gradinita si Tantrum

Saptamana trecuta a decurs bine, neasteptat de bine.. Si am sperat sa fie asa si saptamana urmatoare.
Luni l-am dus, l-am schimbat si am intrat in incapere. Pe la 10 am iesit afara si l-am asteaptat pana la 11.45 cand l-a adus una dintre ingrijitoare. A plans un pic cand a venit ora mesei pentru ca el n-are rabdare sa isi astepte randul.. si daca lui i se pune pata pe ceva, tre sa faca orice ca sa primeasca.. Si doamnele de-acolo nu stiu asta.. Inca.
Marti am intrat doar ca sa-l lasam si sa ne luam la revedere si am stat afara. Am auzit cum a plans putin pe la 10, dar a trecut repede.. Apoi liniste pana la 11.45, cand iara a venit ora mesei.. si implicit ora de plecare. L-am auzit cum striga mami, dar nu era plans, era o maraiala cu suspine, fara lacrimi..
S-a bucurat cand m-a vazut.. si l-am asigurat ca eu mereu o sa fiu acolo sa-l astept, sa-l iau acasa..
Miercuri am plecat, n-am mai stat inauntru. E mai bine asa si pt mine, ca nu-l mai aud.. si doar sper sa fie ok, sa nu planga. Desi toata lumea ne asigura ca toti fac asa.. ca si-ar face griji daca nu ar plange si n-ar protesta :), pentru noi e greu.
Si azi, joi, a fost cel mai greu. Desi s-a trezit la 7.45, a fost vesel, a mancat mai mult decat de obicei.. a fost foarte dragut.. prea dragut.. cred ca prevestea ce urma.
L-am imbracat, a zis ca mergem la "gradi copil juchii" si cand am pus papucii a auzit la radio o reclama.. la Tesco. Mai mergem noi din cand in cand si ne plimbam printre rafturile cu jucarii si stie ca acolo sunt jucarii. Si a zis asa dragut "mergem Tesco?" si i-am zis ca mergem mai tarziu cu masina, acum mergem cu moto la gradi. N-a mai zis nimic, am iesit din casa.. l-am imbracat si am iesit din bloc. Cand am ajuns la coltul blocului unde putem sa alegem ruta pentru gradi, el a ales drumul de Tesco. La celalalt capat de bloc deja a inceput sa tipe si sa planga, el vrea la Tesco. Apoi doar plans si nicicum nu se urnea. L-am luat pe sus.. si am ajuns intr-un final la gradi. Drumul dureaza 3 minute de obicei.. azi cred c-au fost vreo 15.

Nu ne-am dat seama la ce moment s-a declansat dorinta asta expresa de a merge la Tesco.. sau poate a constientizat ca mergem la gradinita, ca incepe sa fie o chestie regulata si a cautat motive sa nu se duca. Eu nu l-am refuzat direct (am invatat asta demult), i-am zis ca mergem intai la gradi, la copii si jucarii, si apoi venim acasa sa facem nani si dupa aceea mergem la Tesco.. dar el n-a auzit sau n-a inteles ce ziceam eu. El a observat doar ca noi vrem sa ne abatem de la drumul de Tesco.

A reusit Rudi sa-i distraga atentia cu un avion de pe cer.. mai degraba cu lipsa lui.. ca trebuia sa ne uitam pe cer sa vedem daca sunt avioane.. Am ajuns la gradi si aici am experimentat si noi un tantrum ca la carte. (am pus un link catre o definitie a acestui cuvant sofisticat).
Pentru noi a fost dubios ca n-a mai facut asa ceva. A mai avut niste tentative, dar nu s-au comparat cu asa ceva.. plus ca stiam ca e obosit si am remediat imediat ce s-a putut problema.
A plans, s-a impotrivit, a tipat, s-a zbatut.. tragea de haine, de geaca, de pantaloni, de papuci.. zicea "nu geaca, nu patonii, nu papucii, nu gadi, nu copil, nu marcsi-neni". Nu prea am reusit sa-l linistim, n-am stiut sa gestionam acest moment.. As vrea sa cred ca nu vom mai avea parte de asa ceva, dar se pare ca e doar varful perioadei. Ce de lacrimi vor mai curge pe Dunare :(

Pana la urma am reusit sa-l imbracam in hainele de gradi, l-am spalat cu putina apa pe fata si Rudi l-a dus la ingrijitoare. Eu n-am mai intrat ca sa nu mai prelungesc agonia.. Merg la 12 dupa el.
Cat ne-am imbracat si noi l-am mai auzit cum suspina, dar trebuie sa avem incredere in Marcsi neni ca stie cum sa-l ia, ca stie cum sa-i distraga atentia. Sper sa nu planga toata ziua :(
Era si o mamica afara si a zis ca trece. Eu stiu asta, dar pana trece e greu.
A venit apoi si directoarea si a zis la fel. Oare cat mai dureaza pana reuseste sa se adapteze?

Am venit repede acasa si-am citit despre tantrum.. si cel mai mult mi-a placut articolul Laurei Dumbrava de aici.  Si mai citind despre accesele astea de furie am ajuns si la un forum si m-am regasit in multe din discutiile mamicilor. Imi dau seama acum ca intr-un fel sau altul ne-a mai facut crize dar nu asa intense. Pana la urma si plecatul de langa noi prin magazine e tot o manifestare. Si trebuie sa fim atenti cum gestionam aceste momente. Inca invatam :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu