Poate de la primăvara asta am o stare de tristeţe sau poate de la luna plină.. şi mesajul ăsta e mai altfel.. nu sunt deprimată, doar puţin ciudată şi retrasă.
Mi-am dat seama recent că bebe are 9 luni, adică eu trebuia să revin la formele mele de dinainte de sarcină sau măcar la cele 61-62 kg. Dacă am avut nevoie de 9 luni să mă "îngraş", tot 9 luni ar trebui să fie de ajuns să slăbesc. Eh, şi de data asta teoria nu se potriveşte cu practica. Mă uit de multe ori în oglindă, uneori văd că nu mai sunt aşa cum mă ştiam. Înălţimea a rămas la fel, dar restul corpului meu e schimbat, sânii au vergeturi şi s-au cam lăsat.. deşi sunt mai mari decât îi aveam înainte de bebe :) şi am o burtică pe care credeam că-mi va fi uşor s-o dau jos. Da, aş fi putut să mă străduiesc mai tare.. Mai am timp.. pentru asta mai este timp. Poate primăvara asta aduce şi un impuls să mă apuc de sport la nivel mai serios. Adică, să aducă repede vreme frumoasă, să port tricou şi să mă motiveze să fac încă o tură de abdomene.. Şi să mănânc la ore fixe.
Tot în oglindă văd şi o parte nouă în mine, o văd numai eu.. poate m-am transformat în mămică :) Cu toate astea, nu trece zi în care să nu mă întreb dacă fac bine ce fac.. ca mai toate mămicile, cred. Şi am mai văzut ceva.. toate chestiile ce mi le doream acum ceva timp nu prea mai contează. Îmi aduc aminte ce mai răscoleam un anume magazin de haine de fiecare dată când mergeam într-o ţară străină.. acum pot să merg în fiecare zi şi parcă nu mai e nimic din ce căutam. Oare aşa de tare m-am schimbat?
Ştiu că poţi face şi treaba de mamă şi de soţie şi chestii pentru tine în acelaşi timp.. dar parcă furi puţin din timpul dedicat ţie ca să-l aloci altcuiva care acum e mic şi nu ştie mai nimic :) sau altuiva mare care cere de mâncare şi nu-l mai pui la loc.. rămâne furat. Şi în timpul meu liber (când bebe doarme) scriu despre bebe.. Dar în fiecare zi încerc să gestionez mai bine totul şi când îmi iese, am timp. Dar îmi iese destul de rar, deocamdată. Şi de asta mă opresc acum aici, să fac chestii pentru mine.. doar pentru mine. Am voie să fiu egoistă.
Postări
vad cat de putin timp liber am eu, chiar sunt nevoita sa renunt la unele proiecte (handmade) de-ale mele sau cand se intampla sa stau peste program ma "consolez" cu intrebarea "dar cum ar fi si cu un copil peste toate astea... dar cu doi?!"
RăspundețiȘtergereeu vad cum am renuntat la bucurii din facultate, cand mergeam aproape in fiecare luni in club, iar acum nu ma mai atrage deloc - este prea obositor
sau acum renuntam la ture departe, cu plecat cu trenul vineri seara si intors in Bucuresti luni dimineata... pentru ca este prea obositor... iar in facultate se intampla sa mergem cu trenul o noapte intreaga pana la mare...
eu sper sa ii invat pe copiii mei sa le placa ce imi place mie acum, ca sa nu renunt la micile mele bucurii - pentru ca toata lumea imi spune ca tot sistemul de referinta se va schimba atunci...
e bine ca iti amintesti ce iti placea si macar din cand in cand sa iti acorzi un pic de timp - uite, de exemplu, sora unei colege are seara ei pe saptamana, nu o zi anume ci una dintre cele 7 :)
si pe site-urile tale din blog roll am vazut exercitii pentru mamica si bebe in acelasi timp - si asa se invata si bebe cu gimnastica :)
Crestem, ne plac alte chestii si asa "uitam" de ce ne placea sa mergem in club pana dimineata si a doua zi la scoala sau facultate..
RăspundețiȘtergereSi eu voi incerca sa-i arat chestiile care-mi plac, sa le putem face impreuna daca o sa vrea.. La fel si Rudi.. dar, pana atunci tre sa mai amanam chestiile care ne plac noua pana adoarme bebe..
Eu speram ca o sa-mi mai ramana vreo doua kg din cele puse in timpul sarcinii, dar dupa nastere am avut o perioada grea nici nu mai aveam timp sa maninc acum am ajuns exact la cite aveam. Fiecare cu durerea lui.
RăspundețiȘtergere