Am păşit în lume!

La 11 luni, 3 săptămâni şi o zi, Mark a păşit singurel!

Au fost doar câţiva paşi mici şi nesiguri, dar i-a făcut el.. din iniţiativa lui. Totul s-a întâmplat în bucătărie în cursul dimineţii. Figura s-a repetat de câteva ori în cursul zilei şi cred că devine tot mai sigur de picioarele lui. Acum că a găsit echilibru sper să nu-i mai dea drumul, pentru că altfel se umple fundul de vânătăi :) Am observat că face paşii, ţine mâinile puţin depărtate de corp şi în câteva secunde cade în fund. Cred că o să-şi aducă aminte că a învăţat să se pună frumos în fund, dar mai durează..

Mai toată ziua l-am urmărit, să văd dacă mai merge singur.. în ce situaţii foloseşte mersul.. De câteva zile, de când a învăţat să ne deschidă dulapul, îşi petrece câteva minute prin preajma lui în fiecare dimineaţă. Şi astăzi a intrat în el în patru labe, s-a ridicat sprijinindu-se de margine şi-apoi a coborât din dulap în picioare.. până acum intra în patru labe şi ieşea cu fundul înapoi - aşa cum coboară de pe pat. Mă gândeam că o să mai amâne mersul pentru că nu s-a ridicat în picioare fără sprijin de foarte multe ori. Mereu se ţine de scaun, de masă, de pat.. de noi.. ca să se ridice.. dar, uite că s-a apucat de mers. De-acum tre să fiu cu ochii şi mai mult pe el, pentru ca să nu se lovească tare de ceva şi-apoi să nu mai vrea să meargă.

Aventura continuă!

Perna de alăptat

Vând perna de alăptat.. pentru cine ştie despre ce e vorba şi cât de mult ajută în timpul sarcinii şi apoi cu bebe nu mai explic. Însă pentru ceilalţi pot să povestesc câte în lună şi în stele.

Eu am aflat de perna asta de la o prietenă, i-o cumpărase soţul când a rămas gravidă. Am căutat informaţii despre perna asta minune şi am aflat de firma Theraline din Germania (noi avem multe chestii luate după documentări de pe site-uri nemţeşti). A trecut testele de siguranţă, nu poluează, nu conţine materiale poluante şi nu are rost să zic acuma de materialele folosite la fabricarea ei, se poate intra pe site-ul firmei şi citi acolo de toate.

Şi cine a fost sau este însărcinată ştie câte perne îţi trebuiau ba sub burtă, ba sub picior, ba ceva la spate când te odihneai.. Perna asta e tot la grămadă.. şi după alea 6-7 luni de folosire (în primele 2-3 luni de sarcină nu prea o foloseşti) o poţi utiliza la alăptat, la ţinut bebe în ea când doarme, când îi citeşti, când vă jucaţi sau sprijin pentru bebe când e mai mare.. Mie mi-a fost de mare folos, am avut-o şi la spital că nu prea-mi găseam poziţia când era ora alăptatului.. şi-apoi nu ne-am mai despărţit de ea.. până acum, când e obiect de decor..

Are husa care se poate spăla, este din bumbac şi culorile zic eu că sunt drăguţe :)

Preţul este de 75 lei (nouă a fost puţin peste 50 euro). Şi eventual împărţim costul transportului, ca să nu iasă aşa scumpă.

Mâncare de zucchini cu morcov (după 8 luni)

Reţeta iniţială e de fapt pentru adulţi, nu pentru bebeluşi, dar am adaptat-o şi e printre puţinele pe care nu trebuie să le amestec cu iaurt :) Zucchini sau dovlecelul se pun cu coajă după 9 luni, înainte ar trebui curăţat pentru că se digeră destul de greu de stomacul unui bebeluş.

Am folosit un morcov mare (cam cât palma mea), un zucchini verde sau dolvecel (atenţie la cumpărare, să nu aibă coaja lovită), un căţel de usturoi, 2 linguri de ulei de măsline şi jumate de lămâie (sau lime).

Morcovul se curăţă de coajă, zucchini sau dovlecelul se spală bine şi se taie capetele. Se taie apoi fâşii cu instrumentul de curăţat legume (cel folosit pentru cartofi, morcovi etc.). Se pune într-o tigaie / cratiţă uleiul şi usturoiul tăiat feliuţe şi se lasă la prăjit puţin, cât să lase aroma în ulei.. (adică nu-şi schimbă usturoiul culoarea). Se pune morcovul şi după vreo 2-3 minute se pun şi zucchini / dovlecelul. Se acoperă şi se lasă la fiert cam 12-14 minute, până se înmoaie. Se amestecă din când în când şi se verifică nivelul de apă lăsată.. iar dacă e nevoie se adaugă puţină (2-3 linguri). Când ajunge la nivelul dorit (mai moale sau mai tare) se pune sucul de lămâie - câteva picături (cât strângi o dată lămâia) şi câteva frunze de pătrunjel.

Am făcut de vreo 3 ori reţeta, de 2 ori zucchini a lăsat zeamă şi n-a fost nevoie să adaug apă deloc, dar o dată a trebuit să adaug puţină apă, ca să se înmoaie mai bine.

Reţeta asta o folosesc în ziua când avem gălbenuş de ou în meniu, că merge foarte bine şi bebe papă tot..

Reţeta originală am luat-o de aici.. E foarte gustoasă şi arătoasă.

Cum facem?

Am un of vechi..

Mintea mea nu ştie să cum să reacţioneze de multe ori.. pe de o parte citesc chestii logice pe care aş vrea să le aplic, pe partea cealaltă e educaţia primită acasă. Şi se bat cap în cap toate lucrurile pe care doream să le fac când o să am un copil. Lumea în care am copilărit a fost deosebită, am fost ferită de multe rele, şi nu am avut acces la alte lucruri pe care alţi copii le aveau .. şi cel mai rău îmi pare că nu am fost învăţată sau îndrumată să-mi pun întrebări. Nu-mi aduc aminte de mine punând întrebări.. poate pentru că o parte din copilărie am stat cu bunicii.. ocupaţi cu treburi pe lângă casă şi cu pământul. Şi vreau să-i transmit lui Mark faza asta.. curios este, dar trebuie să-şi pună întrebările corecte. Şi asta înseamnă multe răspunsuri pe care noi o să trebuiască să le avem :) Răbdare multă şi să dăm în mintea lui.. Şi e chiar nasol că nu ne ajută Google.. poate dacă se inventează Google pentru copii :)

Am început acum ceva timp un blog special pentru întrebările copiilor, dar nu am apucat să mă ocup cum trebuie de el.. şi sper că timpul o să fie mai generos în viitorul apropiat să pot căuta întrebări pe forumuri şi apoi răspunsuri.. Pregătiţi n-o să fim niciodată, asta e clar.. dar măcar să avem o bază acolo.. Ceva idei?

Am revenit..

A trecut cam mult de la ultima postare.. dar, am fost ocupată şi pe drumuri.

O să încerc să povestesc în ordine cronologică evenimentele din ultimele 2 săptămâni. Şi sper să mai ţin minte detaliile, pentru că ele contează :)

Săptămâna trecută am fost la medic pentru controlul lunar.. avea 10 kg şi 240 g şi tot 77 cm.. sau nu am reuşit să-l ţinem prea bine ca să-l măsoare corect.. sau data trecută avea 76cm.. Următorul control e pe 9 iunie..

Tot săptămâna trecută am călătorit cu troli (troleibuzul) şi am avut surpriza foarte plăcută să vină şoferul să mă ajute să urc căruciorul.. Am mers la gară s-o aşteptăm pe Cory, prietena mea care a călătorit jumate de Europa spre noi.. din Spania în Timişoara, apoi la Budapesta, apoi la Gyor şi apoi iar în Karlsruhe... Dar ne-am bucurat să ne vedem şi sper să repetăm figura în curând.. dacă ne-o lăsa timpul şi celelalte obligaţii :)

Miercurea trecută am plecat spre Arad.. ca de obicei, oricât de bine zicem noi că ne organizăm tot reuşim să pierdem timpul cu nimicuri şi să plecăm târziu.. Dar noroc că este autostradă mare parte din drum şi ajungem repede. Joi am plecat spre Bucureşti, prin Timişoara.. să lăsăm nişte lucruri pentru unii şi alţii. Am văzut-o câteva minute pe Ayanna.. i-am văzut dinţişorii şi e tot mai drăguţă :) Pe Briana nu am reuşit s-o vedem pentru că era la medic, să-i vadă ochişorii. E pe drumul cel bun, boala n-a revenit.. şi sper să fie bine de-acu înainte.

Pe la prânz am reuşit să ne îndreptăm spre destinaţia noastră - Bucureşti. Am oprit undeva după Recas să schimbăm scutecelul.. apoi am mai oprit la Drobeta Turnu Severin să păpăm şi apoi la fosta urcare pe autostradă la Piteşti. Am avut un drum cam aglomerat, dar bebe l-a suportat destul de bine. Înainte de Scornicesti am prins şi o super furtună.. bebe era mirat de stropii mari de ploaie ce se vedeau pe trapă.. şi-apoi a adormit :) Am ajuns în Bucureşti destul de târziu, am făcut băiţă repede.. cu plâns şi cu scandal.. Cred că i-a fost frică de cada mare în care l-am băgat. Deşi am pus apă până aproape de genunchii lui, i-am pus şi răţuşte de cauciuc.. şi am ţinut mereu mâinile pe el şi tot plângea. Poate şi oboseala, poate şi locul nou.. mă rog.. a fost cea mai scurtă băiţă ever. A mai păpat puţin lapte şi a adormit. Şi m-am trezit eu pe la 5 (ca de obicei) şi el încă dormea. S-a trezit pe la 7, i-am mai servit nişte lapte şi a mai dormit până pe la 9. Am mâncat şi-am plecat prin Bucureşti, să rezolv chestii. Noroc că nu am avut de mers prea mult şi-am putut rezolva totul mergând pe jos.. Uitasem ce şantier e Bucureştiul.. şi cât zgomot.. şi câtă agitaţie. Recunosc că mi-era dor, că plecasem de 1 an şi vreo 2 luni.. dar cred că mi-era mai tare dor de prieteni decât de locuri. Am mai avut de luat nişte pantofi / sandale pentru botezul şi petrecerea de sâmbătă şi le-am rezolvat super repede. Am mai vizitat nişte prieteni şi-apoi la tuns.. toată familia. Am aşteptat ceva acolo.. şi deja noi nu mai aveam răbdare.. şi în 15 min ne-a tuns hair stylist-ul pe mine şi pe bebe şi Rudi a mai rămas puţin.

Noi ne-am grăbit la întâlnirea cu fetele din Cişmigiu. A venit repede şi troleibuzu şi a fost lejer şi traficul şi-am ajuns în 2 min.. Una dintre prietene ne aştepta, alta a ajuns destul de repede.. şi a treia la jumate de oră.. Până atunci Mark a trecut prin braţele tuturor.. Am mai povestit, ne-am aşezat pe-o bancă să-i servesc masa lui bebe.. a păpat tot şi aşa ar fi mers nişte somnic.. Ca de fiecare data timpul zboară.. şi la fel a fost şi de data asta.. a apărut şi Rudi.. ne-a făcut o poză de grup (păcat că nu am putut să ne vedem cu toate fetele) şi-am plecat spre altă întâlnire.. Am făcut cunoştinţă cu Diesel, pisicul unor buni prieteni, care era săracul puţin cam buimac.. nu ştia ce e chestia aia mică şi rapidă ce-l trage de coadă.. şi tot fugea speriat pe unde apuca. Am apucat să mergem şi la restaurantul unde se ţinea petrecerea de după botez s-o ajut pe mămică să facă nişte aranjamente florale pentru mese. Ideile vin la faţa locului în funcţie de materiale.. şi repede am încropit ceva. Am uitat să fac poze.. dar povestesc repede ce-am reuşit să fac. Am avut la dispoziţie nişte boluri joase, rotunde şi puţin bombate din sticlă. Am pus în interior nişte verdeaţă de jur împrejur, apoi nişte floricele albe (cred că era floarea miresei) şi nişte crini imperiali. Am pus 2 flori desfăcute şi un boboc. Mai târziu m-a lovit şi explicaţia - florile sunt părinţii, iar bobocul este bebeluşul :) Am pus apă şi l-a frigider cu ele. Am avut emoţii că poate nu vor rezista, dar când le-am văzut sâmbătă seara.. arătau foarte fain.. şi unii boboci încercau să se deschidă :) Cât am lucrat la aranjamente (eu zic că nu foarte mult) bebe a stat cu Rudi şi era tot mai mârâit şi mai obosit.. şi nici vorbă de somn. La asta avem de lucru.. să înveţe că poate să doarmă când îi este somn :) Am ajuns acasă, un duş rapid, că aia n-a fost baie.. tot cu plâns şi cu scandal.. şi sooomn până la 6 dimineaţa. Alăptat şi iară somn până la 8.30. Ne-am mai jucat puţin şi am păpat şi la plimbare.. adică să iau floricele pentru lumânare.. şi ne-am întors acasă şi bebe a adormit, cred că era încă obosit de vineri. Şi-a dormit vreo oră jumate sau mai mult, timp în care am putut lucra la lumânare.. bine, am avut de prins floricelele, pentru că restul era pregătit şi probat de 100 de ori, ca să văd cum arată :) Am pus vreo 11 trandafiri mici crem, floarea miresei albă şi roz şi încă ceva plantă albă, care nu ştiu cum se cheamă şi 2 straturi de tulle crem. Pe stratul de la suprafaţă am cusut cu aţă maro litere din fetru roz.. aşa ştiam că vrea mămica să fie tortul.. şi-am zis că mă pot încadra şi eu în culorile astea. Aşa a arătat lumânarea.. (poza e făcută la restaurant şi deja era picurată partea de jos cu ceară).

Am mers la pitică acasă să ne pregătim şi noi.. biserica era aproape.. şi cu toate astea tot am ajuns la limită.. Şi-ncepea şi ploaia. Fotografii erau deja acolo.. şi ne aşteptau. Am dat toate cele la doamna de la biserică (în Bucureşti a trebuit să pregătim pânză albă, faşă, ulei de măsline şi vin roşu dulce). Vorbisem înainte cu mămica finuţei şi era foarte important ca eu să ştiu crezul şi la biserică de fapt l-a citit Rudi.. A urmat o întreagă poveste despre unde stă nasa.. adică în stânga sau în dreapta naşului.. L-a lămurit Rudi pe preot că femeia stă la stânga bărbatului.. din motive enumerate deja (e mai aproape de inimă, o poate proteja folosindu-se de mâna dreaptă). Toată ceremonia aproape bebe Roberta a plâns.. îi simţeam burtica pe burta mea.. era tare agitată.. cred că avea dureri :( Pe partea celalata şi Mark plângea.. era obosit, era ora lui de somn.. şi noi nu puteam să-l ţinem în braţe, să-l alinăm şi să-l liniştim.. Nici nu auzeam ce spune popa.. când plângea Roberta, când Mark :( Oana a încercat să-l liniştească.. am auzit mai târziu tot felul de observaţii.. cum că ar fi fost gelos că mă vedea cu alt copil în braţe şi de aia a plâns. Eu susţin în continuare că era obosit.. în mod normal pe la 16.30 dormea. A trecut.. l-am pus în maşină şi a adormit instant. Am mers către restaurant pe drumul cel mai lung cu viteza minimă admisă.. să se poată odihni sărăcuţul. Am avut noroc să găsim loc de parcare chiar lângă restaurant, l-am mutat în cărucior şi a mai dormit vreo jumate de oră.. Am verificat aranjamentele.. erau aşa cum le lăsasem, mi-am luat o piatră de pe inimă.. am pregătit puţin masa cu magneţii de frigider.. şi literele din fetru..

Mai târziu am văzut că am pus litera E aiurea, cu susul în jos.. dar, ce mai conta? :) Rudi a avut grijă să-i împartă tuturor la plecare.. să aibă amintire de la Roberta, să-şi amintească data ei de naştere. Magneţii i-am făcut din fimo cu transfer de imagine. Şi ştampila cu picioruş cu tuş negru.. Sunt mai multe culori pentru că aveam resturi de fimo în culorile roz şi violet deschis.. şi am amestecat cu alb şi au ieşit mai multe nuanţe.. :)

Seara a decurs bine.. bebe s-a împrietenit cu o fetiţă, Corina.. patrulau amândoi în 4 labe, deşi fetiţa era mai mare şi mergea foarte bine. Până s-a mai strâns lumea i-am dat să pape, ca să nu fie agitaţie care să-i distragă atenţia.. Am povestit cu alte mămici.. ce face al tău? cum mănâncă al tău? câţi dinţi are al tău? etc. :)))) Am avut şi nişte tentative pe la 9 să-l adorm.. era o încăpere mai retrasă, dar era prea interesant totul ca să doarmă :P Şi abia pe la 10.30 sau chiar 11 am reuşit să-l adorm.. era frânt. Roberta era demult acasă cu bunica.. dar dacă mama lipsea n-a vrut să se liniştească.

Peste puţin timp a sosit tortul şi am plecat şi noi la somn.. că ne aştepta a doua zi un drum lung cu maşina. Cum l-am pus în pătuţ aşa l-am găsit şi pe la 7 când s-a trezit.. am cam stors toată energia din el.. l-am alăptat şi a mai dormit până la 9.40. Ne-am făcut bagajele şi într-un final am reuşit să ajungem până în parcul IOR să ducem nişte dulciuri pentru copii de la Valea Plopului, eveniment organizat de nişte oameni foarte tari (abia acum i-am cunoscut în persoană).

Şi am mers să păpăm cu toţii - noua mare familie şi apoi la drum.. Duminica se circulă ok în Bucureşti, asta a fost bine pentru noi.. Am oprit pe Valea Oltului puţin, să schimbăm scutecul, apoi la Sibiu să păpăm şi apoi pe Valea Muresului.. şi gata excursia la Bucureşti. Urmează încă una peste 2 săptămâni, dar atunci mergem cu trenul..

Când au trecut 11 luni?

Mă întreb când au trecut lunile astea.. s-au făcut 11 deja. Când? Acuşa nu mai e bebe.. deşi pentru mine o să fie bebe multă vreme..

Am zis că revin cu ştiri.. merge de-a buşilea de mult, asta se ştie.. acum merge ţinut de mânuţe şi de 2 zile merge puţin şi ţinut doar de-o mână, apoi trebuie să se prindă cu mâna de ceva. Împinge scaunele prin cameră.. ce premergător? Scaunul e cel mai bun pentru aşa ceva.. Când îl las jos din braţe, mereu îl pun în picioare.. uneori rămâne în picioare câteva zecimi de secundă, alteori se pune direct jos. Ne jucăm pe tema asta.. îl ţin în picioare, iar el se aruncă în braţele mele.. şi apoi iar în picioare şi el iar se aruncă în braţele mele.. e veselie mare. Am văzut că are tendinţa să vină să mă pupe.. deocamdată cu gura mare şi plină de salivă.. Îi arăt cum se face pupicul, dar încă nu-i iese. O vreme plângea când pleca Rudi la servici, acum ieşim după el afară să-i facem cu mâna şi nu mai plânge. Şi plângea în faţa uşilor închise.. acum se mai întâmplă asta dacă e foarte obosit.. atunci orice eveniment îl supăra până la lacrimi.

Are şi un obicei nou de-a trage totul de pe masă sau birou sau dulap care e mai înalt decât el. Se ridică pe vârfuri şi trage ce e la îndemână. Aşa a ajuns şi nişte orez pe jos, cutia cu şerveţele, cojile de legume curăţate pentru papa lui.. şi de când a început să patruleze prin casă gătesc numai pe ochiul plitei care e la perete, nimic periculos nu stă uitat pe undeva.. Sper!

Ca şi până acum preferă să fie acolo unde suntem noi, să se joace cu ce ne jucăm noi. E foarte sociabil, am mai zis asta.. şi nu-i place să stea singur deloc. Dacă n-aş fi citit tot ce-am citit şi aş fi ascultat ce zic bătrânii, poate bebe era demult exilat în camera lui, îl lăsam să se joace singur.. ca să nu se răsfeţe. Dar am aflat că e foarte ok să stai cu bebe tot timpul, mai ales când e aşa mic.. despre asta e vorba în relaţia asta mamă-copil. Şi aşa simt şi eu.

E foarte curios, nu ştim cum sunt alţii, dar e curios să vadă tot, de unde s-a auzit un zgomot anume, să simtă tot.. Să vedem ce mai urmează pe lista descoperirilor.

Oare am povestit că ştie să se dea jos din pat foarte repede şi în siguranţă? Of, acum, când mă pun să scriu vin o grămadă de idei şi nu mai am timp să citesc ce-am scris săptămânile trecute.. Chiar mi se pare că a învăţat super repede.. i-am arătat de câteva ori acum ceva timp şi apoi a aplicat..

Am mai zis că ştie să dea din mână în semn de "pa"? Uneori asociază evenimentul cu mişcarea mâinii, dar se mai întâmplă să facă şi fără să fie nevoie.. cred că exersează cu degeţelele. Îmi face şi mie cu mâna atunci când îi dau să mănânce la prânz.. poate pentru că ştie că urmează plimbarea :)

Când vorbesc la telefon cu mama, îi pun şi lui receptorul la ureche şi zâmbeşte şi uneori îi "zice" şi el ceva bunicii..

De când n-am mai scris s-a întâmplat ceva.. l-am mutat pe bebe în camera lui. Ne-am cumpărat dulap după 7 luni de când stăm în apartamentul ăsta şi astfel nu mai încape şi pătuţul în aceeaşi cameră.. a trebuit să-l mutăm.. Îl adorm tot în dormitorul nostru şi doarme vreo 2-3 ore la noi în pat până mergem noi la culcare, îl mut în camera lui şi doarme până pe la 5-6 când servim nişte lăptic şi apoi încă un pic de somn până la 8.30.. ghiceşte cineva unde? Tot la noi în pat.. :) Camera lui nu e gata, dar e curată, proaspăt renovată.. şi în curând o să fac şi desenele, ca să fie completă. Luna viitoare cred că luăm şi nişte material să fac şi draperii (cu buzunare).. şi mai vedem ce idei ne mai vin. Şi balconul lui are 2 ghivece mari în care am semănat seminţe multe de flori - poate ies măcar 2-3 bucăţi :) Şi mai avem 2 ghivece pe streaşină.. dar tre să cumpăr ceva flori curgătoare.

În rest, totul decurge la fel.. cu somnul e bine dacă reuşim să adormim la orele stabilite (de el), altfel e mare gălăgie. Dacă se trezeşte la 8.30 pe la 10.30-11 deja ne pregătim de somn, dacă se trezeşte după 9, atunci îl prinde şi ora 12 şi încă nu dă semne de oboseală. Şi-atunci se dă peste cap programul întregii zile. Atunci şi prânzul se serveşte pe la 14-14.30 şi următorul somn ar trebui să fie pe la 17, dar s-a întâmplat să fie şi ora 19 şi domnişorul nu serveşte somn.. Mă grăbesc atunci cu băiţa şi sigur i se face somn. De o vreme n-a mai adormit la sân, ci el singurel în pat.. E important să fiu acolo, să se joace puţin cu părul meu, se întinde în tot patul.. atinge cu faţa cearceaful şi perna mea.. aşa-i place :)

Cu papa stăm bine.. tot mai adaug iaurt în unele mâncăruri :) şi mi-a trecut stresul de acum câteva luni. Aş vrea să le zic acuma tuturor mămicilor care încep diversificarea.. să nu se grăbească.. că momentele alea de relaxare când alăptai / sau pregăteai doar o sticluţă cu lapte nu se mai întorc. Este vreme pentru papa, pentru reţete care de care mai gustoase..

Am mai scris câteva reţete şi chestii noi despre fructe, ce se potriveşte cu ce. Urmează să mai scriu despre legume şi carne şi brânzeturi la pagina de Reţete. Dar în altă zi.. sau în altă noapte târzie :)

Ştiri despre fetiţe:

Ay are un dinţisor sus şi cred că încă unul pe drum tot sus.. În rest, la fel cum o ştim - ascunde chestii pe unde nu te aştepţi :))

Bri este acasă de 3 zile, este ok.. se face mare şi faină.

Roby.. am văzut-o azi (ce bine că există internet şi camere web) şi s-a schimbat mult faţă de ultima dată când am văzut-o.. e drăguţă şi ea, are păr mult în continuare.. scârţâie când plânge.. Şi mai puţin şi-o cunoaştem.

Mark împlineşte 11 luni!

S-a trezit puţin mai târziu azi.. şi-i mulţumim, mai ales că aseară ne-am uitat şi noi la un film şi am avut nevoie de puţin mai mult somn, aşa ca duminica.. Şi încă nu ştiu cum sărbătorim azi.. mergem la plimbare.. să folosim un pic cadoul primit de ziua lui - husa de vară pentru scaunelul de maşină :)

Ne bucurăm în fiecare zi de el şi cu el, de toate minunăţiile pe care le învaţă şi le face.. ieri a făcut singur cu mâna cuiva.. cred că urmează o perioadă plină de făcut cu mâna oamenilor.. şi ei răspund salutului cu multe zâmbete, asta e o diferenţă între cele două capitale :)

O să revin cu ştiri despre evoluţia lui în ultima lună, despre ce face, despre ce mai meştereşte.. acum mergem să păpăm şi apoi la plimbare, dacă tot a ieşit soarele :)

La mulţi ani Mark!

Ceva nou?

Pentru cine nu e aici cu noi orice e nou.. pentru noi e la fel şi nu prea. Mark are de câteva zile un obicei de a ţipa.. şi ţipă de ne sparge timpanele. Şi s-a făcut şi plângăcios dacă nu-i convine ceva: dacă am stins becul în baie, dacă nu-l las unde nu are voie (pentru siguranţa lui).. şi tre să fim fermi să-i arătăm cine e părintele şi cine ştie ce e mai bine pentru el. Deocamdată a mers cu vorba bună, să zicem aşa.. adică cu ton schimbat - calm şi ferm şi cuvântul "nu" şi distrasul atenţiei de la chestia respectivă. Sper să meargă şi de-acuma înainte. Ştiu că eliminarea tentaţiilor ajută şi am cam luat din calea lui tot.. hârtia de toaletă uneori scapă, alteori nu.. cu telecomenzile de joacă puţin, le scoate de la locul lor şi le lasă împrăştiate.. în rest nu prea are ce să facă..

Cauza principală a acestor "faze" cred că este oboseala, că se trezeşte pe la 8.. rar reuşesc să-l mai fac să doarmă măcar o oră.. şi papă, apoi pe la 11 ar trebui să doarmă.. dar, cine să doarmă? :) Într-un final reuşim.. şi în cele mai bune zile doarme o oră jumate. Apuc să pregatesc şi să fac papa pentru prânz şi pe la 13 se trezeşte.. ne jucăm puţin şi îi dau să mănânce până pe la 14.. că ne întindem mai nou cu masa.. probează cu degeţelele ce-i dau, întinde pe scaun, pe masă, pe el.. nah.. experimentează :)

Şi urmează pregătirea pentru plimbare.. după ce îl urmăresc prin casă ca să-l îmbrac... şi ne plimbăm şi ne plimbăm.. şi-l văd că îi este somn in jurul orei 16-16.30, dar nu mai adoarme ca acum ceva timp.. şi când se agită atunci mergem către casă şi adormim în patul nostru.. Aşa aş vrea să vină clipa aia când adoarme în fund în timp ce ne jucăm.. sau când îi dau să mănânce :)))

Am tot citit şi-am citit şi ce bine ar fi dacă ar funcţiona toate sfaturile din cărţi şi la copilul tău. Dar, că de fiecare data teoria e bună, practica.. trebuie practicată :) Am zis c-o să fim părinţii cei mai buni pentru copilul nostru. Dar am ajuns la momentul asta, când pentru binele lui tre să-i interzicem chestii. Disciplina, atâta vreme cât nu e făcută cu băţul / palma / cureaua etc. e foarte bună. Răbdare am.. văd că a mai rămas destulă după aceste aproape 11 luni.. să vedem ce metode vor trebui aplicate.

În rest.. mănâncă bebe cam tot ce îi pregătesc.. uneori nu mănâncă tot din farfurie, dar nu insist. Deja ştie când urmează să servească masa.. îl pun în scăunel, leg baveţica.. îi dau câteva bucăţele de mâncare lui într-o farfurie, are şi linguriţa lui şi apoi îl hrănesc şi eu cu altă linguriţă. Mai vreo luna jumate şi scăpăm de restricţii.. albuş, sare, miere, fructe cu seminţe, lapte de vacă.. şi sper să am mai multă inspiraţie atunci pentru papa.

Au ajuns "musafirii" şi la mine, după ce au fost pe alte meleaguri 1 an şi aproape 8 luni.. fără dureri.. acuma să vedem cât o să dureze. Eu ştiam că după naştere durata se micşorează şi la fel şi intensitatea durerilor. Iar eu cum nu prea am avut dureri şi mă ţinea 3 zile.. sunt curioasă cum o fi.. după ce mă reglez :D Pe de altă parte mi-era teamă de momentul asta pentru că pe un forum citisem că vine cu dureri nasoale şi că te ţine şi 3 săptămâni.. sper să nu. Şi de data asta se aplică faptul că fiecare femeie e diferită.

Alte noutăţi nu mai avem.. pe 18 mai mergem la controlul lunar.. sunt curioasă câţi cm şi câte kg s-au mai adunat, apoi călătorim spre Bucureşti.. o să fie cea mai lungă călătorie a lui bebe şi am emoţii şi sper să fie bine.. Abia aştept să revăd prieteni dragi şi să-l prezentăm pe Mark.

Fetiţele sunt bine.. de Ay nu ştiu nimic de câteva zile.. tre să mai vorbesc cu mămica ei puţin să mă pună la curent cu ştirile.. Briana a suportat o operaţie la ochişori (a avut retinopatie) şi se recuperează bine şi sper să aflu în curând că merge acasă, iar Roberta a devenit ascultătoare.. şi papă de la sân, doarme şi în alte locuri decât în braţele mamei şi are peste 4,5 kg. O să-mi rupă braţele la botez :) Mai puţin şi o cunoaştem şi pe ea. Iar eu am intrat în febra pregătirilor - hăinuţe, lumânare şi ce mai e nevoie..

Am aflat că mai este un Mark(us) în familie.. băieţelul unui văr de-a lui Rudi.. care are aproape 6 luni şi vreo 11 kg.. Nah, şi părinţii lui sunt oameni bine făcuţi, dar e cam mult pentru un bebe. Am aflat de ce.. pentru că mănâncă de toate.. :(