100 postări despre bebe!

Postul trecut a fost al 100-lea.. Aş fi putut scrie mai multe, asta e clar.. dar, am scris cu plăcere, pentru mine, pentru noi, pentru bebe peste ani şi ani..

Nu-mi vine să cred că au trecut 4 luni jumate de când îl putem ţine pe bebe în braţe şi totuşi aproape că am uitat ce mic era, ce liniştit păpa şi apoi dormea el în pătuţ şi-l găseam în aceeaşi poziţie. Acum, îl găsim mereu în alte poziţii dimineaţa, se ştie că este bebe în casă.. şi nu din cauza căruciorului parcat în living, ci pentru că face gălăgie.. :) Vrea atenţie, vrea să ne jucăm, vrea să atragă atenţia asupra lui. Şi mai trebuie amintit că aseară a efectuat prima rostogolire de unu singur. Şi-a luat avânt şi gata, era pe burtă. Până acum se punea doar pe o parte şi stătea aşa. De-acum tre să fim cu ochii pe el şi mai mult. Se prinde de degetele de la picioare, se trage de ele.. Exersăm acum "eeeee" şi "uaaa". Trebuie să guşte tot şi cum muţi privirea în altă parte a şi băgat ceva în gură: mâneca, păturica, jucăriile etc. A început să ne apuce de nas, de gură, de ochi, de păr.. Îi place când imităm animale sau orice sunet nou. Iar când mănâncă tre să fie linişte, altfel se ridică, se uită la mine ca şi cum ar zice "linişte, încerc să mănânc" :)

Revin, mă duc să alimentez o burtică nerăbdătoare.

Luni avem control la doctor.. şi urmează tura a 2-a de vaccin. Noi am făcut toate vaccinurile cu întârziere.. aşa s-a nimerit. Pe de o parte a fost mai bine, că pe siropul pentru febră Nurofen pentru copii scrie că se poate administra după 3 luni. Sper să trecem cu bine şi de data asta, fără febră.

Alte ştiri.. bebe are 7,4 kg, iar eu 65,4 kg. Măsurători: 102 şold, 86 burtă şi 94 bust. Sunt cam departe de măsurătorile alea ideale, dar.. eu sper să ajung măcar la ale mele de dinainte de sarcină. Pe care nici nu le mai ştiu :D

Zilele trecute mi-am dat seama că a trecut deja un an şi aproape 2 luni de când nu mai am menstruaţie şi acuşa este un an de când am aflat de bebe. Ce mai trece timpul ăsta.

Şi tot la capitolul ştiri.. am primit decizia de aprobare a indemnizaţiei de creştere a copilului. Deci, la Arad se mişcă lucrurile mai repede. La o lună jumate după ce am depus dosarul a venit şi hârtia. Acum să vedem când intră banii. Poate de Crăciun :)

Ce cadou să-mi doresc?

Asta a fost întrebarea zilei de ieri. Şi răspunsul acelaşi.. nimic :)

Un copil îţi schimbă viaţă, nicio chestie materială nu mai contează, mi-am dorit doar sănătate pentru toţi 3, pentru părinţii noştri, pentru fraţi şi surori, pentru toată lumea.. Şi optimism şi răbdare şi cred că aşa trecem peste toate. Şi facem şi bani, că să ne cumpărăm ce avem nevoie. Ştiu că sunt chestii mărunte care aduc bucurie.. şi-mi plac. Dar îmi plac şi surprizele.

Ziua a trecut repede, la fel ca celelalte, cu diferenţa că am primit muuulte mesaje şi urări, m-am bucurat să văd câtă lume s-a gândit la mine..

Bebe s-a trezit devreme, a fost vesel şi vorbăreţ, că de obicei :) A simţit el că e ceva cu ziua asta..

Am primit o cameră web, că să-l arăt pe bebe bunicilor.. şi un buchet foarte frumos cu florile mele preferate. Mai tre să-mi iau o vază..

Şi am mai primit şi o ieşire în oraş alături de băieţii mei, la un restaurant fain, TG Italiano.. am mâncat paste buuune, un pic de pizza şi un desert delicios.

Şi mai trebuie să ţinem minte ceva legat de data de 21 octombrie.. finuţa noastră, Ay s-a hotărât să vorbească :)

P.S. Şi dacă cineva vrea, poate să-l voteze pe bebe aici, aşa ca un cadou pentru noi.

4 luni, 1 saptamana si 4 zile

Au zburat zilele sau mi se pare mie? Mă uit la ticker şi nu ştiu când a ajuns bebe aproape de mijloc :)

Cred că toată lumea e preocupată de persoana sa, de cel mai mic membru al familiei, de noile atribuţii de mamă, soţie şi femeie.. şi într-o măsură mai mică sau mai mare sunt şi eu. O vreme m-am simţit doar mamă, şi încet-încet soţie şi femeie. De când s-a născut bebele citesc cărţi, articole.. şi mai puţin forumuri (pentru că te îmbolnăvesc). Mă interesează tot ce ţine de copii mici, cât trebuie să mănânce, câte kg trebuie să aibă, ce să urmăresc în evoluţia lui etc. Dar, nu mă agit prea tare dacă ceva nu e ca la carte. Pentru că aşa cum am zis de nşpe mii de ori, fiecare copil e unic, se dezvoltă în ritmul lui.

Conform Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Bucureşti, la vârsta lui, bebele ar trebui să aibă greutatea între 5820 g şi 7260 şi lungime între 60,6 şi 66,4 cm.

Ei, la capitolul greutate suntem la limita de sus şi bebe mănâncă doar lapte matern, iar la lungime am cam depăşit-o pentru că ne apropiem de 70 cm. Iar eu.. am aceleaşi kg ca atunci când am venit acasă de la maternitate, 67. La centrimetrii stau aşa şi-aşa.. am 88 pe burtă, 102 pe fund, iar la sâni nu prea se pune pentru că variază. La momentul postării aveam 96cm şi bebe a mâncat deja :)

Facem exerciţii cu picioarele, pentru şolduri. Am primit temă de casă de la Diana să facem exerciţii şi pentru spate şi rostogoliri. La început mi-a fost teamă să nu-i rup ceva şi nu prea l-am manevrat.. dar acum e mai uşor, am căpătat încredere. Şi îi place şi lui să facă rostogoliri.. Şi îi mai place "avionul". Doar Rudi face chestia asta cu el, că îl poate ţine.. pentru mine e prea greu deja.

Mai nou a învăţat să îşi scoată suzeta din gură şi o bagă la loc, dar nu prea ştie să îi dea drumul şi îşi bagă şi mânuţa în gură. Suntem la capitolul când bagă tot în gură.

Nah, asta a fost.. bebe mă cheamă.

Ce e nou?

Între timp am împlinit 4 luni.. azi avem deja 4 luni şi-o săptămână. A fost mai greu să scriu zilele astea pentru că n-am avut net la dispoziţie, dar recuperăm. Şi când doarme bebe, şi celelalte treburi sunt terminate, rămâne să scriu pe blog.

Ce e nou? Bebe e mai greu, dar duminică e ziua de cântărit.. până atunci nu ştim :) E clar că are peste 7 kg.. Plus că se mişcă mult şi face să fie şi mai greu de ţinut în braţe. Şi-a făcut program pe care îl cam respectă.. Dimineaţa trezirea pe la 7-8, el e ceasul nostru deşteptător. Păpăm şi mai dormim vreo oră sau chiar o oră jumate.. Apoi ne jucăm.. şi vine iar ora de masă.. În maxim jumate de oră bebe e iar obosit şi cere somn.. Tre să fim atenţi la semne, că el ne zice că îi este somn, trebuie noi să ne prindem :) Uneori doarme o oră alteori doar jumate de oră.. şi tot aşa o ţinem până seara. Vine cu mine peste tot.. vorbim, povestim.. el bolboroseşte, nah.. treburi de bebe mic.

Scriam acum ceva timp despre stafilococul păcii. Doctoriţele zic că nu e ăla.. că e ceva bacterie care a provocat buba. Nici ele nu ştiu :( Între timp s-a dus şi cojita, pielea e puţin roz.. tre să mai investigăm, nu o lăsăm să îşi facă de cap.

Cam atât pentru moment.. pentru că s-a trezit bebele :)

Ce-am mai descoperit..

De vreo lună (cred) s-a deschis un magazin de pantofiori pentru copii în localitatea Orţişoara, chiar la intrare, pe partea dreaptă, dacă vii dinspre Timişoara. Se numeşte Melania, au foarte multe modele şi pentru fetiţe şi pentru băieţei şi preţurile sunt bunicele, între 50-150 lei (m-am uitat doar la câteva modele). Cine are drum prin zonă.. să oprească să se uite măcar.

Chestii care nu ne dau pace..

Aş fi vrut foarte mult să nu scriu despre Staphylococcus aureus - Stafilococul auriu din punctul nostru de vedere, dar n-a fost să fie. Partea proastă e că nu ştim de unde am făcut rost de el (deşi, spitalul e cel mai probabil loc). Nah, asta e.. acum trebuie să scăpam de el, dacă se poate spune aşa, pentru că e foarte greu să scapi.. eventual să nu mai facem şi altceva.

La noi s-a manifestat printr-o infecţie de piele - impetigo bulos. Când am ieşit din spital avea pe mâna dreaptă o mică pată roşie, că şi cum era opărit.. Am zis că poate s-a zgâriat şi nu prea i-am dat importanţă. Medicul de familie a zis să lăsăm aşa, să vedem cum evoluează. La vreo 2 luni de la naştere s-a mărit puţin şi avea o mică ridicătură, cât o unghie, de culoarea untului, arăta ca şi cum ar fi fost urzicat. Acum o săptămână, la o zi după sperietură (iritaţie), s-a făcut o băşică exact pe acel loc. Am pansat zona, de teamă să nu se spargă şi să se infecteze. Am căutat pe net după descrierea simptomelor şi se părea că e impetigo şi chiar era indicat să se panseze zona că să nu se răspândească pe alte părţi ale corpului.

A doua zi am mers la dermatolog şi ne-a confirmat acest diagnostic. Am primit un unguent cu antibiotic - Fucidin (dimineaţa şi seara aplicat local prin masaj uşor), pentru că doar antibioticele omoară această bacterie. Ar fi mers mai repede cu antibiotice pe cale orală, dar am preferat unguentul pentru că bebe e prea mic pentru antibiotice, nu vrem să îi distrugem stomacul de pe acum. Bula de lichid s-a spart a doua zi şi s-a făcut o crustă.. pe care o are şi acum. Ar fi trebuit să-i dezlipesc crusta, să îndepărtez ce a facut buba, dar nu e asa uşor. Ar trebui înmuiată, dar noi terminăm băiţa în 5-7 minute, iar pentru crusta asta ar trebui vreo 15. Până acum n-am reuşit, că bebe e agitat dacă-l piscălesc atâta acolo.

Din tot ce am citit am aflat numeroasele forme de infecţii pe care le poate face chestia asta şi că e destul de greu să scapi de ea. Multă lume este purtătoare (în nas, în gât sau pe piele) şi sunt sănătoşi. Am aflat că îşi face de cap atunci când sistemul imunitar este slăbit.

Tratamentul se face după efectuarea unei antibiograme, ca să vezi la ce antibiotice este sensibilă bacteria, nu după ureche.

Multe site-uri recomandă tratamente naturiste, chiar dacă se aplică pe o perioadă mai îndelungată, sunt şanse foarte mari să nu recidiveze boala. Aşa am găsit că un produs naturist - mierea de Manuka, cel mai puternic antibiotic natural. Dacă primim acord de la medic facem şi noi tratament. Pentru uz intern nu ştiu dacă e ok, ştiu că mierea obişnuită nu e indicată pentru copii sub 1 an.. vedem cum e cu mierea asta. Rău nu e, pentru că ajută sistemul imunitar, mai ales în această perioadă a anului.